| = lumea lui Dan Herciu | Plopeanu Petrache [22.Mar.08 14:33] |
| Dan, ultima parte este splendidă, dar nu pentru că este ultima ci pentru că ea cuprinde o concluzie interesantă (dacă interesantul poate spune ceva și dacă interesantul poate fi splendid): sunt cine sunt, ești cine ești, nu mă cunoști, nu te cunosc, dar vreau să fii o lady iar eu cel care scrie, cel care observă, cel care întemeiază și așa vreau eu să te întemeiez-fii o lady!! Indiferent de ce s-a întâmplat între noi, indiferent de orice îmi păstrez respectul pentru mine și iubirea de sine, oglindindu-le în făptura ta. Dan, identific aici un om cu un profund respect pentru iubire și un poem bun!! Felicitări pentru trimiterea mea, încă o dată în această lume frumoasă a lui Dan Herciu Cu prietenie PP | |
| = Plopeanu Petrache | dan herciu [23.Mar.08 01:54] |
| va mulțumesc mult pentru comentariu...poezia pe care încerc să o scriu, pleacă in cea mai mare parte din experiențe proprii , actuale sau trecute...de obicei încerc să fiu sincer, in limita mesajului pe care vreau să-l transmit cu prietenie dan | |
| = semn D ...an | slavu diana [23.Mar.08 20:48] |
| "pedeapsă. destin. sau coincidență" "am inventat un sfârșit pentru tine înainte să te cunosc" balans intre joc si armistitiu...pana la epuizare! ai multa rabdare,DAN | |
| = slavu diana | dan herciu [23.Mar.08 22:16] |
| e o surpriza placuta pentru mine sa te vad din nou cu un comentariu la mine pe pagina...multumesc de semn si te mai astept! cu prietenie dan | |
| = am incercat sa-ti dezvalui perceptia mea asupra poemului | Iakab Cornelia Claudia [12.Jun.09 14:58] |
| deznodământul: nu am uitat că tu ești o lady din această cauză am inventat un sfârșit pentru tine înainte să te cunosc inca de cand construiai filtrul propiei lumi, stil de viata. ma surprinde mereu un fundal rar, sub adevarurile masculine: libertatea de a continua sa simti atasament, prietenie sau amaraciune in ciuda nerenuntarii la rupturi, in ciuda unei lipse de libertate a gandirii de a merge pe alt drum. mereu un asa e mai bine, dar spus atat de tragic. punctul culminant: la sfârșit era vorba de un joc amândoi aprindem-stingem țigările iar scrumiera suportă inutil presupusele armistiții intre feminin si masculin, intre asteptari. nu razboi, dar nici pace, doar ceva libidou. | |