Comentariile membrilor:

 =  ligia
Carmen-Manuela Macelaru
[25.Mar.08 17:47]
mi-a placut mult strofa 2,descolacirea venelor,paralele ca niste linii de cocaina,apoi tremuratul narilor.
mcm

 =  Carmen,
Ligia Pârvulescu
[25.Mar.08 18:09]
multam, imi pare bine ca ti-a placut. E un text perfectibil, mai ales la final, parerea mea.

 =  *
alice drogoreanu
[25.Mar.08 19:03]
ce-a fost mai greu a trecut

mi-am înghițit viitorul
pe urmă
lucrurile au fost simple
viteza de reacție mi-a crescut fantastic
venele mi s-au descolăcit și
au format autostrăzi în flăcări
paralele ca niște linii de cocaină


eu văd înghițitul ăsta ca de pastilă
doză de energizant ceva
absolut necesar la drum lung
și da, așa e, ultima strofă e perfectibilă

 =  Alice,
Ligia Pârvulescu
[25.Mar.08 19:13]
da, si eu m-am gandit la pastila, dar am mai folosit imaginea si nu vreau sa repet.
La viteza, drumul lung pare scurt :)
Multam de semn :)

 =  pe se
Ligia Pârvulescu
[25.Mar.08 20:47]
Alice, pana la urma am modificat pe un final constatator. Multam pentru sugestia (buna) a introducerii versului 2 la incepututl strofei 2, am uitat sa-ti zic in comu-ul dinainte :)

 =  .
sorin ene
[25.Mar.08 20:57]
tragi totul dupa tine si pleci, e mai simplu. sfarsitul imi suna ca un denunt, dar nu spus, doar aruncat la vedere cat sa provoace o tresarire

 =  Sorin,
Ligia Pârvulescu
[25.Mar.08 21:14]
finalul anterior era mai brutal, dar nu bine formulat, am renuntat la el. Si mie imi pare mai bun finalul asta. E un text si un final despre cineva care nu poate sa renunte la ceva terminat (din punctul de vedere al celuilalt), nu stiu, probabil unii oameni au dependenta in sange. Capacitatea unor asemenea oameni de a reveni (tot timpul, ne-in-ce-tat) asupra trecutului ca niste corbi obnubilati nu inceteaza sa ma sidereze/ingretoseze.
Multam de semn si vizita, esti oricand binevenit aici.

 =  interesant
Cristina Sirion
[25.Mar.08 22:33]
Poate ca sunt eu, desi nu cred.
Am impresia insa ca poeziile tale cresc in intensitate cu numarul de citiri.
Ca si cum ar fi in straturi. Ca si cum n-ar avea drept scop ducerea lina pe brate cu lasarea cititorului intr-o contemplatie blegoasa.
Pe scurt, la inceput n-am rezonat cu liniile de cocaina.
Mi-a placut insa mult finalul.
Acum imi place in intregime, nu neaparat prin forma cat prin mesaj.
Si admir mult asta, eu sunt prea obsedata de forma, sa scap de ea e o libertate la care inca jinduiesc.
Faina imaginea asociata cu liniile de cocaina si drumurile vantoase, cred ca duce exact unde trebuie.

 =  Cristina
Ligia Pârvulescu
[25.Mar.08 22:43]
Mi-a placut asta, contemplatia blegoasa :))
Eu zic totusi ca forma e foarte importanta.
Am facut niste schimbari in text, inainte suna altfel.
Scriu si eu si ce iese, iese, mai mult ce pot sa zic...
Ma bucura si totodata ma surprinde (placut) citirea ta constanta. De fapt, mai mult semnele constante...eu la asta nu sunt prea buna - citesc, dar las semne rar :)
Multam si-mi pare bine ca varianta finala e mai pe placul tau.

 =  Fascinant
Victor Țarină
[10.Dec.18 14:27]
Ligia, e fascinantă viteza cu care se desfășoară poemul tău. Odinioară și eu conduceam cu acceleratorul la podea. Dar atenție la cel care eventual șade alături.

Cu prietenie,
Victor

 =  Victor,
Ligia Pârvulescu
[27.Mar.08 15:43]
multam de semn, imi pare bine ca ti-a placut. "Alaturi sade" doar cine rezista :)
Tot cu prietenie,




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !