| = "pacala fagetelului..." | Vasilica Ilie [13.Apr.08 11:08] |
| Ca sa-ti inteleg cat de cat scriitura, a trebuit sa o iau de la la "clasa I"(citindu-le cu placere, pe toate!)si mare mi-a fost bucuria ca uite si tu ai trecut prin "focul" transformarilor satului romanesc ca si inaintasii nostri clasici si pot sa iti marturisesc ca si eu am apucat aceste timpuri!Imi place simplitatea scriituri tale, sinceritatea.Iata: " într-o dimineață se trezise tot satu cu zeci de afișe lungi colorate lipite în grabă cu cocă sleită pe gardurile și porțile oamenilor" si felul cum descrii aceasta realitate: "citea omu că unii știau carte dar așa pe furiș pe chiorâte pe sub spâncene de departe ceva pe care unii de nu prea înțelegeau bine atunci cum o să se facă și la păcala după noua rânduială mare colectivă și despre niște chiaburi adică oameni răi care trebuiau demascați (adică pârâți) la sfatu popular" Da, imi amintesc, eram de-o schioapa, asa a fost...pe bunicii mei i-au lasat in strada comunistii, declarandu-i chiaburi,pe nasul meu de botez l-au trimis la canal, gasindu-si acolo sfarsitul, parintilor mei le-a luat totul, tata s-a trecut ultimul in colectiv si pana a trecut in nefiinta(aprilie 1989)i-a injurat pe comunisti!...Ce amintiri triste! "umblau femeile prin sat mai mult în negru ca la priveghi și oamenii fără căciuli în cap de parcă le murise cineva!.." Da,le "murise" toata munca lor de o viata!Tot ce construisera prin munca lor, care era numai a lor!!!Te-am citit cu drag, Vali | |
| = resemn... | Petruț Pârvescu [04.May.08 14:03] |
| Draga Vasilica Ilie, imi cer suze ca raspund atat de tarziu acestui measj. ma bucur ca poemele mele gasesc ecou si trezesc interes. acesta este, dincolo de toate, si scopul pentru care le scriu. iti multumesc. cu prietenie si respect, | |
| = satul și orașul | Laura Șoltuzu [05.May.08 23:56] |
| umblau femeile prin sat mai mult în negru ca la priveghi și oamenii fără căciuli în cap de parcă le murise cineva!.. Petruț ai talent. În câteva cuvinte ai reușit să transmiți toată drama satului românesc. Poate ai să ai ideea bună de a surprinde și ofilirea celor de la oraș. Mie mi se pare chiar mai tragică decât a celor care li s-a luat satul. Aici se moare încet, iar cea mai grea moarte e ofilirea. | |
| = resemn... | Petruț Pârvescu [06.May.08 10:21] |
| Laura, multumesc pentru semnul tau pe pagina mea. ai dreptate... si orasul este o preocupare a mea. lucrez la un volum de poeme in acest sens. cu prietenie, | |
| = primăvara noroadelor...lui PP | eugen pohontu [19.May.08 10:18] |
| ma asociez comentariilor anterioare, mai ales, a surprins excelent Laura, dramatismul as putea spune, versurilor tale. este o incantare sa-ti descifrez sensurile, metaforele, viata cuprinsa si desprinsa din cuvinte... pana si licenta pleonastica "slovele deveneau vorbe" are o savoare speciala inca o data, este o bucurie metafizica sa te-nbeti de imaginile si cuvintele tale, bravo! | |