| = erori la prima citire | Paul Bogdan [16.May.08 14:08] |
| -"„Până în 650 Î.Hr., Chaisre, azi Cerveteri, (în peninsula italică, n.n.) devenise unul dintre cele mai bogate orașe ale Europei, datorită comerțului cu Egiptul și Veneția. Ca și grecii, etruscii aveau câteva orașe-stat, divizate politic, dar unite prin religie.”( Christy Kenneally, documentarist Tv și scriitor irlandez)(*)." ...650I.Hr. Veneția? -Abia în anul 44 Î.Hr. s-a format panteonul Roman? -Nu Constantin cel mare a proclamat religia creștină ca religie de stat în Imperiul Roman. | |
| = scopul scuza mijloacele... | Constantin Enianu [16.May.08 17:23] |
| 1. Nu sunt aspecte certe asupra originii orașului: se pare că Veneția s-ar fi născut ca urmare al fluxului de refugiați care au abandonat câmpia padană sub amenințarea invaziei longobardă din nordul Italiei în anul 568 D.Hr., dar dacă în Irlanda „ oameni mai documentați”, ce putem spune noi ? Sursa e clară: „650 B.C. (before Christ)”. Eu am citat ca să am un subterfugiu „cognoscibil”… 2. Primul roman care construise Panteonul (templul tuturor zeilor) a fost Agrippa, ginerele împăratului Augustus (în anul 27 ÎC) dar acesta a ars într-un incendiu, în anul 80 ÎC. Împăratul Hadrian a fost cel care i-a cinstit amintirea lui Agrippa. (În acest text am făcut abstracție de „biografiile subțiri” dintr-un reflex teleologic pe care îl dau la finalul comentariului). 3. Prin Edictul de la Milano (313), Constantin cel Mare a consolidat creștinismul ca religie de stat și a convocat primul sinod ecumenic la Niceea (325). • Ceea ce am urmărit în acest text are o esență: cum s-a făcut „deplasarea spre Logos”… Mulțumesc, Bogdan, pt comentariul sagace. | |
| = Verificatzi, verificatzi shi iar verificatzi, va rog | Adrian DUMITRU [16.May.08 22:32] |
| Sa-mi fie cu iertare ... dar daca un "mult mai bine documentat irlandez" ne spune ca Cezar a cucerit Lutetzia shi a construit acolo un Turn Eiffel, trebuie sa il shi credem? Venetzia nu putea fi un partener comercial al etruscilor in anul 650 B.C. Asta e clar, tot la fel cum nici Statele Unite ale Americii nu ar fi putut fi, chiar daca (ceea ce nu e sigur) cartaginezul Hannon ar fi ajuns totushi pana in america. Imi pare rau ca trebuie sa observ ca, in comentariul precedent, "Abia în anul 44 Î.Hr. s-a format panteonul Roman?" autorul sau se referea nu la cladirea Panteonului, ci la frzele urmatoare: "În anul 44 Î.Hr., când senatorii l-au asasinat pe Cezar, au crezut că vor repune în drepturi valorile solide ale republicii romane. Însă nu au făcut decât să schimbe un dictator cu un împărat. Domnia lui Augustus a fost epoca de aur a Romei. În această perioadă au înflorit arta și arhitectura. Tot ce s-a construit era închinat zeilor împrumutați de la greci. Zeus a devenit Jupiter, Hera, soția lui a devenit Iunona, Afrodita a devenit Venus, iar Poseidon, zeul mării, și-a schimbat numele în Neptun.". Ori, procesul de fuziune intre zeii greci shi zeii romani nu a inceput in anul 44, shi in nici un caz nu putem spune ca de-abia in vremea lui Augustus Poseidon a devenit Neptun. In treacat fie spus, Augustus nu a fost imparat, ci doar "princeps senatus" "pater patriae", shi a devenit sheful statului roman in urma unui lung proces evolutiv care a debutat in 31 B.C., dar s-a termjinat mult mai tarziu, prin stabilirea unui modus vivendi intre el shi senat. + "Horațiu, autorul imnului coral „Carmen saeculare”, i-a îndemnat să-și trăiască cu bucurie clipa („carpe diem”), așa că ei s-au bucurat de toate binefacerile altor civilizații, ". "Carpe diem (quam minimum credula postero)" este adesea greshitg intzeles (ca shi termenul de "epicurian") ca fiind un indemn spre culegerea placerii de o clipa, de acum, intr-un sens foarte hedonist. Ori, sensul original al indemnului lui Horatius era de a nu te preocupa deloc de superstitziile legate de ghicirea viitorului, pentru ca s-aar putea foarte bine sa uitzi sa itzi traieshti clipa prezenta, asha cum este ea. + NU shtiu cat de exacta este afirmatzia ca "romanii shi-ar fi exportat credintzele religioase" [-shi cu atat mai mult legiunile...]. Au construit, este drept, temple lui I.O.M. peste tot pe unde au fost, dar nu au prea facut prozelitism. Mai degraba ar fi corecta informatzia "romanii au importat credintze religioase", shi datorita acestui import suntem astazi creshtini. + Nu shtiu cat de multe shtim de fapt despre religia etruscilor, noi sau oricare alt irlandez bine informat, din moment ce nu le piutem descifra inca inscriptziile shi nici nu le cunoashtem limba. Influentza lor asupra romanilor este, intr-adevar, considerabila, dar... nu o prea putem masura efectiv. + Artemis, zeitza lunii... Shi atunci cu Selene cum ramane? O lasam intins aintr-un peisaj selenar shi mai aselenizam niciodata? Ci a-artemizam? Zeita Artemis din Ephes nu era, intr-adevar, acelashi lucru cu virginala zeitza greaca al carei nume il purta (ca sa fim sinceri, nici nu shtim de fapt cum o chema pe ephesiana), dar... nu patrona in nici un caz luna. + venerarea imparatului divinizat dupa moarte (caci asta inseamna, de pilda, expresia "divus Claudius" sau "divus Traianus") nu a fost obligatorie, ci doar recomandata, cu exceptzia anumitor cazuri exceptzionale (cel iudeu shi cel creshtin). shi nici chiar atunci nu a fost vorba de o venerare, ci mai degraba de o recunoashtere a caracterului divin. Fapt cu care viitorii martiri nu puteau fi de acord. + articolul dvs. este plin de inexactitazi, a caror enumerare mi-ar lua ceva mai mult de o pagina de comentariu. Intzeleg ca v-a preocupat drumul spre logos, ceea ca inseamna, cu atat mai mult, ca atzi citit despre antichitatea pagana. Atunci?... Cum se face ca nu v-atzi verificat premisele? Acuaratetza informatziei din premisa influentzeaza acuratetzea concluziei (mai putzin in logica formala), nu credetzi? Cum atzi citi un articol in care un autor oarecare ar da citate trunchiate, geshite or inventate din Sfanta Scriptura sau din Sfintzii Parintzi?... | |
| = deh, adevarul... | Constantin Enianu [17.May.08 06:10] |
| verific si am tot verificat,Adrian, de aceea am mentionat ca zeitatile greco-romane au caracter metamorfic, adica se transforma continuu... De ex: Artemis poate era vreo "impusca-n luna", fiind vanatoare de lumina imprumutata de la soare... etc. Iata concluzia, ca sa nu dau in balbaiala. "Poezia" acetor zeitati cu metamorfozele lor a dus de la Politeism la Monoteism, poate si din necesitatea reducerii ochilor si urechilor la mai putine vederi si auziri de informatii redundante. restul are nevoie de o relaxare... de weekend. iti multumesc pt trecere pe aici si comentariul pertinent, de specialist. cu pretuire, ceni | |
| = savuros | Fluerașu Petre [17.May.08 19:25] |
| Constantin, felicitari pentru un articol bun, care, in ciuda inexactitatilor, sugereaza o stare, reuseste sa trezeasca interesul cititorului. Am descoperit multe lucruri noi aici, am descoperit ipoteze la care pana acum nu ma gandisem. Felicitari, reusesti sa imbini foarte bine stilul fluent cu bogatia de informatii si iti ies de fiecare data articole savuroase. Mi-a placut petre | |
| = exactitate "metaforica"... | Constantin Enianu [18.May.08 07:58] |
| sa gasim cuvantul ce exprima Adevarul !?! pot exprima doar o exactitate: singura coloana din templul zeitei Artemis, a vanatorii, identificata dupa unii "autori" si cu Selene dupa ce Apollo a facut cica o "executie" (specialistii pot sti pe cine a ucis...),cand am vazut-o (coloana), avea un cuib de pasare in capatul de sus... multam, Petre, pt comentariu la acest "text fierbinte". cu stima, ceni | |
| = Revin | Adrian DUMITRU [25.May.08 06:18] |
| pentru a spune ca 1. intr-adevar, dl Paul Bogdan avea perfecta dreptate: nu Constatin a proclamat creshtinismul ca religie de stat. De altfel, daca s-a convertit intr-adevar, s-a convertit in fatza unui episcop arian, ashadar eretic. In plus, faimosul sau edict edict de la Milano este precedat de un altul, cel de la Serdica, shi care nu e al lui, shi are cam acelashi contzinut. Cat priveshte primul stat creshtin, nu e imperiul roman, oricat am ne-ar placea noua sa o credem, ci Armenia. 2. Executzia lui Apolo - mai degraba determinata de acesta decat dusa la bun capat de el - il are ca victima pe Orion, un gigant iubit atat de Artemis cat shi Eos-Aurora (daca nu am inshel, pasajul se ragaseshte in Odissea). Cum anume poate fi el un argument pentru identificarea Artemidei cu Selene, imi scapa complet. dar, a la rigueur, din moment ce fratele Artemidei este un zeu insarcinat cu lumina solara (soarele shi mishcarile lui pe cer fiind totushi sfera lui Helios, de unde shi... heliocentrism, de pilda), putem - daca e musai- sa vedem in sora lui o zeitza a lunii (dar atunci, inca o data spun, ce ne facem cu Selene, care are o cu totul alta istorie shi identitate???). In orice caz, detaliile factuale au prea putzin a face cu fondul. Cat priveshte fondul insa, nu-mi amintesc unde am citit prima data (cred ca in Eliade, dar nu mai shtiu unde) ca Sfintzii creshtini au cam preluat atributzille zeilor pagani, fiind asemilatzi cu aceshtia... De pilda, Sfatu' Ilie cu Jupiter... Astfel incat e greu de spus ca politesimul a disparut, doar asha , din nevoia de comasare shi simplificare. Pentru ca... nu prea a disparut. | |
| = "minciuni" pentru Frumos | Constantin Enianu [26.May.08 08:39] |
| Cu puțin timp înainte de moarte, împăratul roman Galerius cuprins, se pare, de remușcări, a dat, la Serdica (Sofia de azi), primul edict de toleranță a creștinilor, făcut public la Nicomedia, la 30 aprilie 311, cu doi ani înainte de cunoscutul “Edict de la Milano” al lui Constantin cel Mare. Edictul lui Galerius proclama libertatea de credință și egalitatea în drepturi pentru creștinii din imperiu. Constantin cel Mare a rămas cunoscut până în timpurile noastre mai ales pentru Edictul de la Milano din anul 313, care marchează intrarea în legalitate a religiei creștine pe întreg cuprinsul imperiului, pentru prima oară în istorie, precum și pentru organizarea Primului Sinod Ecumenic de la Niceea în anul 325; aceste acțiuni sunt considerate factori majori ai răspândirii religiei creștine. Reputația sa de primul împărat creștin a fost recunoscută de către istorici începând cu Lactanțiu și Eusebiu de Cezareea până în timpurile noastre, deși în mediile neortodoxe încă mai există dispute cu privire la sinceritatea convingerilor sale religioase. Acestea ar fi fost alimentate de suportul pe care l-a arătat în continuare zeităților păgâne, precum și faptul ca s-a botezat abia spre sfârșitul vieții. Așadar afirmația dumitale, Adrian, cum că zeitățile păgâne își mai fac loc în anumite inime, bântuite poate de nostalgii politeiste, e plauzibilă. Drept pentru care subscriu afirmației Rabinului: și tu ai dreptate... Dar, cine ia textul meu drept sursă științifică pentru vreun doctorat, poate fi victima unui chix. Eu scriu aici pe un sait conotativ-artistic, nu denotativ-științific. cu stimă, ceni | |