| = .... | ștefan ciobanu [31.Jul.08 14:41] |
| /pe cer sunt multe avioane. dar numai pe pământ se iubește așa./ frumos finalul (eu, il vad fara sau ). aa si la versul /peste noapte, respirațiile noastre s-au întors în burtă/ eu l-am citit (pt mine) s-au intors pe burta... nu stiu de ce, mi se pare mai frumos.(repet pt mine). scris ca tine, reda nodul acela in piept cand ... stii tu. in rest, ce sa zic ... aaa da stiu: avion cu motor ia-ma si pe mine-n zbor:) cu mult drag stefan p.s. ti-am zis azi ca te iubesc? parca nu..:D | |
| = uite alt text care ma opreste | Andrei Trocea [31.Jul.08 14:49] |
| imi place insingurarea aceea si felul in care te deslipesti, de parca ti-ai desprinde o fasie de piele, de el. doare. "nu mă uit în urmă. știu că ești acolo, drept și înghețat, ca un stâlp de înaltă tensiune peste care s-au lipit afișe colorate. unele au fost smulse de vânt. ții în brațe iubirea noastră, o iepuroaică bătrână grăsună, albă, cu pete negre." si uite asa, in spatele poeziei unei femei, barbatul isi ia inapoi dragostea si o lasa iar singura, sa planga si sa il astepte. andrei t | |
| = mie | Daniel Gherasim [31.Jul.08 14:53] |
| cel mai mult imi place sau din final. imi place, alina. e, vorba aia, soft da cu forta... acum ascultam o melodie... nu au legatura versurile cu poema ta de aici... insa...atmosfera creata se potriveste. iti dau si tie linkul, cred ca o cunosti, sa-mi spui daca iti place... http://www.youtube.com/watch?v=SLUgq4wJ1VQ placut poemul tau, li. cu drag, DAnielul | |
| = Can you read my mind?! | alina livia lazăr [31.Jul.08 16:11] |
ștefan, știu că mă iubești pentru că, fără să ne vorbim cumva, ne-am scris reciproc comentarii la ora cu rimă 14.41. io cred că asta înseamnă ceva. mâine zbor cu tot cu oamenii. mei. andrei, ai zis foarte frumos. daniel, mulțumesc pentru melodie. e cam vară, nu?! altfel, ați înțeles că textul acesta înseamnă că eu sunt un om și eu sunt aici, indiferent unde aș fi?! mulțumesc. | |
| = Durere muta | Constantin Ion [11.Aug.08 09:45] |
| Viata inseamna si iubire si durere, amestecate intim incat uneori sunt, din pacate, de nedespartit,iar marile iubiri, ca si marile dureri, sunt mute si sub apasarea lor ramai "drept și înghețat, ca un stâlp de înaltă tensiune peste care s-au lipit afișe colorate." Poem foarte viu, care place foarte mult pentru sinceritatea sa aproape austera . Cu prietenie, C | |
| = film | serban georgescu? [17.Dec.08 12:22] |
| nu stiu de ce nu mai scrii dar uita-te la filmul asta: http://video.google.com/videoplay?docid=9072119975796993477 tine doua ore | |
| = alina si iepuroaica | Nache Mamier Angela [20.Mar.09 10:01] |
| debutul si finalul cam "expediate" comparatia cu stâlpul trimite la o aluzie sexista prea supradimensionata câteva metafore pe ici si colo ,destul de "dragalase" 5 rînduri din acest poem sunt excptionale,mestesugite se "aude" o Voce ,care este laudabila,mai ales pentru ca vizeaza "ineditul " pe un ton provocator,tulbure | |
| = tu scrie, eu citesc | Andrei Horia Gheorghiu [24.Aug.09 23:08] |
| probabil nu mă știi și nu-ți scriu comentariul ca să mă știi. am ajuns la tine în pagină din pricina unui comentariu cam pertinent pe care l-ai făcut pe alt text, dar asta contează mai puțin. sunt aici și nu știu dacă să te laud sau să te critic. de fapt, de-asta îți și scriu. dacă îmi plăcea și n-aveam ce cârcoti, aș fi revenit din când în când, tot pe tăcute. îmi place ritmul impus de afirmațiile curate, clare, nu foarte lungi. îmi place cum subliniezi asta punând punct aproape după fiecare vers. firul logic pare foarte clar, curat. nu lași impresia că spui mai multe lucruri odată, dar o faci, și o faci bine. cred totuși că ai fi putut duce claritatea asta un pic mai departe. evident, sunt subiectiv, dar poate că ar fi bine să încerci să spui același lucru în cât mai puține cuvinte. nu folosi nici un cuvânt în plus dacă nu aduce nimic (în plus). evident, nu-mi doresc o telegramă. de fapt, fără să vreau să schimb ceva la text, îți spun cum l-am citit. „o să se termine în curând. pe cer sunt multe avioane. aș putea pleca de mai multe ori, măcar de m-aș întoarce o dată. peste noapte, respirațiile noastre s-au absorbit în burtă. am dormit cu fața între omoplații tăi, acolo unde aripile îți dau mugur. ultima noastră dimineață are gust de pierzanie. pentru că eu plec și tu rămâi. nu mă uit în urmă. știu că ești acolo, drept și înghețat, ca un stâlp de înaltă tensiune peste care s-au lipit afișe colorate.” [poate greșesc, dar mie colorate nu îmi spune nimic aici. ba, mai mult, aș fi preferat să fie alb-negru, ca să iasă mai bine în evidență. stâlpii de înaltă tensiune sunt de obicei viu colorați (alb-roșu). dacă și afișele sunt tot colorate, nu ies în evidență. ar fi mers „stridente”? @ angela: poezia este ceea ce citești tu în ea. mie nu mi-a sunat deloc „sexist” stâlpul. mi-a sunat teluric, urban, dezolant, comun. și poate puțin periculos. dar e normal să observi stâlpii de înaltă tensiune când te uiți după avioane. fac parte din peisaj.] „unele au fost smulse de vânt. ții în brațe iubirea noastră, o iepuroaică bătrână grăsună, albă, cu pete negre.” [aici probabil n-o să fii de acord cu mine, dar cred că „noastră”, iarăși, nu-și are rostul. se subînțelege că a voastră, fără să spui. nu faci decât să o pui în același plan cu altele, ale altora sau ale voastre cu alții. o banalizezi. cel puțin în contextul ăsta.] și unele umbre în care trupurile noastre au intrat. [ăsta e singurul vers care nu îmi place. mi se pare că nu se potrivește cu restul, cu atmosfera. e ușor vulgar, aruncă un soi de pâclă cețoasă peste tot ce-ai construit până aici. aș încerca alte formule, mai puțin explicite: „și umbre atât de familiare” / „și umbre în care ne ascundeam uneori” / „și umbrele acelea cu care ne înveleam (uneori)” știu. sunt subiectiv, dar treaba asta cu intratul trupului în unele umbre... nu știu dacă se potrivește așa bine cu restul. n-am nimic împotriva vulgarului în poezie, dar dacă asta ți-a fost inteția, fă-o tot clar, ca și până acum.] o să se termine în curând. și aripile tale se vor umfla în aer, acoperindu-ți obrazul. pe cer sunt multe avioane. dar numai pe pământ se iubește așa. sau: [superb finalul. îl ador. chiar dacă ai impresia că ți-am făcut textul harcea-parcea ( departe de mine intenția!), am vrut doar să-ți spun la ce am rezonat și la ce nu. ți l-am lecturat într-o manieră personală. poate prea personală, habar n-am...] tu scrie, eu citesc. | |
| = oops... | Andrei Horia Gheorghiu [24.Aug.09 23:14] |
| am sperat să fie permis html-ul și în comentarii. folosisem style="line-through" pentru a se vedea pe text cuvintele tăiate, dar mi le-a îndepăratat. nu-mi rămâne decât să pun aici, dedesubt, textul exemplificativ. scuze pentru confuzie. „o să se termine curând. pe cer sunt multe avioane. aș putea pleca de mai multe ori, măcar de m-aș întoarce o dată. peste noapte, respirațiile noastre s-au absorbit în burtă. am dormit cu fața între omoplații tăi, acolo unde aripile îți dau mugur. ultima noastră dimineață are gust de pierzanie. pentru că eu plec și tu rămâi. nu mă uit în urmă. știu că ești acolo, drept și înghețat, ca un stâlp de înaltă tensiune peste care s-au lipit afișe. unele au fost smulse de vânt. ții în brațe iubirea, o iepuroaică bătrână grăsună, albă, cu pete negre. și unele umbre în care ne ascundeam trupurile. o să se termine curând. și aripile tale se vor umfla, acoperindu-ți obrazul. pe cer sunt multe avioane. dar numai pe pământ se iubește așa. sau:” | |
| = nu e nicio confuzie, totul e foarte clar. | alina livia lazăr [25.Aug.09 13:38] |
Multumesc mult pentru ca te-ai aplecat asupra acestui text. L-am scris cu un an in urma si nu prea m-am mai uitat la el. Ai dreptate cu toate observatiile pe care le-ai facut si sunt de acord cu tine, punct cu punct. Am si facut modificarile. [Versul cu umbrele in care ne ascundeam trupurile era, intr-adevar, foarte in plus acolo, dar (si aici am zambit) nu am vrut nicio legatura cu ceva vulgar, cum ti s-a parut, ci sa zic despre socializare, umbrele celorlalti prin care mai intram, in sensul de interactiune. :) dar, faptul ca iata, s-a perceput gresit, e inca un semn ca era fix de-aiurea acolo. nici nu am ezitat sa-l scot.] Am avut si eu incredere mare in final. Multumesc inca o data. | |
| = zâmbet jumate strâmb jumate off-topic | Andrei Horia Gheorghiu [25.Aug.09 20:02] |
| zâmbesc. te-am văzut comentând, am vrut să văd cum scrii. n-am observat că cel mai nou text e vechi de-un an. în ultimii 3 ani am intrat de maxim 30 de ori pe site. sper că e o scuză suficientă. departe de mine intenția de-a agita apele încremenite de sub textele tale. de fapt, mă și mir că ai răspuns. chiar, asta lipsește pe site-ul ăsta: o listă cu toate comentariile la textele proprii, în ordine cronologică. eu, de exemplu, nu mai folosesc mailul pe care primeam comentariile, așa că dacă cineva îmi comentează un text mai vechi... slabe șanse să prind de veste. revenind la subiect: nu știu de ce nu mai scrii, dar sper să-ți revii să auzim de bine. | |
| = Plouă cu avioane | Ioan Jorz [25.Aug.09 20:21] |
| Alina, nu știu de ce, versurile tale: "am dormit cu fața între omoplații tăi, acolo unde aripile îți dau mugur." m-au dus cu gândul la un film al copilăriei mele(prin șaizecișiceva + un pic) cred că se numea "Fifi înaripatul" și era vorba despre un hoț căruia i-au crescut aripi. Nicio legătură cu imaginea construită de tine, care ar fi plină de forță, adică să dormi cu un înger, dacă n-ai insista atât pe cerul plin de avioane - care sună a sperietură și derizoriu. Poemul este bun. Sincer! Te salut! Ioan J | |
| = grace | Ligia Pârvulescu [23.Jan.10 17:15] |
| Dragostea e o stare de gratie, si asta se simte si din versurile tale, de unde si poezia, alta stare de gratie. Un text bun. | |