| = ,,necunoscute sunt caile Domnului" | simon silvia [23.Aug.08 16:32] |
| Fara indoiala, marturiile de eruditie religioasa sunt uimitoare in acest discurs. Nu cred ca evanghelia dupa Iuda ar putea rescrie istoria crestinismului in implicatiile ei majore asupra umanitatii.Ar putea releva o anumita importanta doar daca ar fi considerata ca un precedent istoric de acordare a prezumtiei de nevinovatie faptasilor dovediti prin suprimarea liberului arbitru si reintroducerea atotputerniciei vointei divine cu implicatie directa asupra destinului individual. In acest caz, mantuirea nu ar trebui sa ingrijoreze pe nimeni, nemaifiind responsabilitatea fiecaruia dintre noi, ci a celui care ne ghideaza pasii indiferent de vointa noastra, pentru a accelera vartejul in care este prinsa omenirea in drumul spre autodistrugere. E preferabil sa credem in infamia lui Iuda decat in autodistgrugerea controlata de un plan divin a omenirii. Pana acum crestinii convinsi au crezut in amandoua, fara sa li se para ca o situatie ar nega-o logic pe cealalta. Cat despre cei care au renuntat sa isi doreasca mantuirea , nu ii consider disperati, din contra, disperarea survine atunci cand ne dorim ceva cu ardoare si avem ingrijorari in ceea ce priveste realizarea acelui deziderat. Sarind granitele crestinismului as sugera o ocheada spre stoicismul oriental. Ceea ce nu ne dorim nu ne poate face rau. Seninatatea izbavitoare poate fi obtinuta prin detasare spirituala lasand lumii bunele si relele asa cum sunt ele date, deoarece ,,necunoscute sunt caile Domnului". | |
| = scenariu posibil | simon silvia [24.Aug.08 01:28] |
| Revin, pentru ca m-a prins si pe mine ideea. Acceptand punctul de vedere al lui Iuda Iscarioteanul, omenirea este salvata de la nevoia de mantuire. Nu cred ca patriarhii crestini ar adopta acest text. Evanghelia ar avea soarta celorlalte care au fost uitate, chiar daca ea ar fi tradusa in intregime. Chiar si in religie, interesul poarta fesul. Pentru credinta iudaica e posibil sa reprezinte o oarecare importanta aceasta Evanghelie, poate pentru justificarea suprematiei religiei lor. Dar ei cu ale lor si noi cu ale noastre. Paradoxal, nu-i asa? Pentru a spera in mantuirea propusa de Hristos se pare ca trebuie sa asteptam cu ,,bucurie" sfarsitul lumii atat de mult popularizat in ultimul timp prin diverse cai mediatice. Probabil ca oamenii de rand ,pusi in fata alternativei, ar alege Evanghelia dupa Iuda, eliminarea liberului arbitru din credinta, acceptarea fatalitatii... Poate ca asta ar rezolva ,,criza" religiei iudaice. Mi se pare un scenariu oarecum plauzibil. | |