= ingerul urias si optimismul unei dimineti | Baciu Mihaela Iulia [01.Sep.08 07:03] |
"aripile se zbăteau printre blocuri – îngerul gigant a fost prins în lanțuri și băgat într-o cușcă"_ sincer, niciodata nu m-am gandit la un inger care ar putea fi gigant, iar aceasta marime ar putea sa-l indeparteze de la rolul sau primordial. ba chiar mai mult: „să nu ajungeți ca el! să nu ajungeți...”_in sfarsit un inger ce nu are conotatii morale si educative da-mi voie sa cred ca poezia ta nu e trista. asa e? are parfumul unui suras de copil ce asculta o poveste. cu toate penle adunate de copii sigur cu entuziasm, cu trilurile de pasari, cusca goala...se termina in note optimiste. linistea unei dimineti ce inunda orasul | |
= răspuns! | Marius Surleac [01.Sep.08 10:15] |
Știe oare cineva cât de mari sunt îngerii, sau cât de mici - aici mărimea ține de latura sa edenică. "să nu ajungeți ca el" are de fapt conotații morale, religioase implicate oarecum la viața de azi, la credințele lipsă. Poezia mea nu e tristă, e doar imaginație! cu prietenie, Marius | |
= Marius | Adriana Lisandru [01.Sep.08 10:27] |
"pumnii săi cutremurau pământul aripile sale dădeau naștere uraganelor" asta seamana mai degraba cu secrierea Solomonarilor din folclorul nostru, mai putin cu cea a ingerilor. :) mesajul textului este in mod cert unul care tine de morala - mai curand decat de religie, as zice "zilnic oamenii treceau pe lângă cușcă ținând copiii de mâini și spunându-le: „să nu ajungeți ca el! să nu ajungeți...” tocmai fiindca acei oameni nu vad Ingerul. Nu il recunosc. e un text bine scris, ca o poveste, dar...cum sa spun? prea ii dai cititorului totul, ma gandeam ca o tema ce pleaca de la mit si hermeneutica trebuie sa provoace o mica meditatie...nu stiu...:) sa-l indemne pe lector sa afle singur niste raspusuri, ori macar sa incerce. sa fie de vina si titlul, mult prea descriptiv? | |
= re: răspuns Adriana! | Marius Surleac [01.Sep.08 10:57] |
Adriana, aici ai dreptate - de obicei las cititorul să se gândească la ceea ce am vrut să spun în text, dar textul de față a venit pur și simplu iar starea de spirit din momentul respectiv l-a scos cum este mai sus. Cred că de vină e titlul - e foarte sugestiv. Oricum, groapa din mijlocul cuștii sugerează trecerea mai departe, spre infern dacă pot spune așa iar faptul că acei copii culeg penele rămase sugerează persitența credinței, a rugăciunii. Mă bucur că ai prins bine ideea cu nevăzutul, cu percepția diferită a celor mari față de cei mici. Mulțumesc de semnul de lectură! Cu stimă, Marius | |
= re | lascu cosmin [18.Aug.10 10:57] |
imi place cum ai conturat ingerul si ai texturat cu elemente placute intreaga poezie, ma face sa inteleg ca este o poezie moderna, a unui poet modern:) ultima strofa lasa putin misticism, unde a disparut ingerul? nu se explica ce-a ce da un plus. Bafta in continuare. | |