| = Completări despre romanul polițist | Dan Norea [05.Jul.09 18:03] |
| Romanul polițist era în tinerețe unul din genurile mele preferate, așa că am destule date pentru a completa și chiar corecta scurta ta dizertație. Punctezi relativ bine evoluția genului, dar cred că trebuie evidențiate în mod explicit etapele. În romanul polițist clasic, întrebarea de bază era "Cine-i criminalul?". Exponenți principali - Emile Gaboriau, Sir Conan Doyle, Edgar Allan Poe, Gaston Leroux, G.K. Chesterton, Ellery Queen, Agatha Christie... Eroi celebri - Sherlock Holmes, părintele Brown, Hercule Poirot, Miss Marple... Romane care au atins culmile genului - Misterul camerei galbene și Zece negri mititei, care prezintă crime aparent inexplicabile, întâmplate în locații închise. Se poate observa că genul a apărut și s-a dezvoltat cu preponderență în Europa, Edgar Allan Poe nu este în primul rând un scriitor de romane polițiste. Trecerea la romanul polițist modern nu a facut-o Raymond Chandler, ci Dashiell Hammet, autorul celebrului Șoim maltez. Chandler s-a recunoscut totdeauna un emul al acestuia. E adevărat, unul strălucit. După Raymond Chandler, centrul de interes al romanului polițist s-a mutat în America, unde au apărut o mulțime de autori valoroși - James Hadley Chase, Ross Mac Donald, Peter Chambers, Philip MacDonald, Erle Stanley Gardner... Dar nici în Europa, genul n-a dispărut. Apar nume celebre ca Alistair MacLean, Peter Cheyney, Noel Calef, Sebastien Japrisot, Boileau-Narcejac... În România, un aport important și-a adus Editura Univers, prin lansarea colecției Enigma, unde o lungă perioadă au fost tipărite numai capodopere ale genului. Ca scriitori români remarcabili i-aș aminti pe Constantin Chiriță, cu a sa Trilogie în alb și pe prolifica Rodica Ojog Brașoveanu. Trec de la conținut la formă și remarc nesiguranța ta în așezarea i-urilor finale. În primul paragraf ai "maeștrii" care, deși nearticulat, are doi de i. L-aș fi considerat typo, dar în primul episod ai de asemenea "negrii", tot nearticulat. Așa încât am scris pentru tine (și nu numai) textul de mai jos. http://agonia.ro/index.php/personals/13895408/Punctul_pe_i Succes! | |
| = stiam... | Jack Spiner [06.Jul.09 09:31] |
| ... toate aceste lucruri, domnule Dan Norea. Stiam si de Hammel si al sau Sam Spade - insa, in opinia mea, chiar daca Chandler a urmat exemplul acestuia, l-a si perfectionat in acelasi timp. Multumesc! Te mai astept. | |
| = sunt curios! | Adrian Firica [10.Jul.09 00:54] |
| "La Cruz de la Espada (de Borges) a pus ASTA în contradicție cu admirabila disciplină doxografică a timpului. după o simplă atingere accepți că: "A cercetat Ultima literă a Numelui. A cercetat după aceea cămăruța lui ... Pe dușumea apăruse brusc o stea de sânge; prin colțuri resturi de țigări ungurești; într-un dulap, o carte de latină ... cu mai multe însemnări ... - Și dacă această noapte a fost un simulacru? ...!. | |
| = n-am reusit... | Jack Spiner [10.Jul.09 09:55] |
| ... sa-mi dau seama in legatura cu ce esti curios, Adrian Firica!? | |
| = Completare - dl Spiner | Goea Maria Daniela [04.Nov.09 14:16] |
| Si eu sunt o cititoare pasionata de literatura politista. As face o gluma nevinovata spunand ca fascinatia pentru mister a oamenilor este ea insasi un mare... mister. Oamenii vor sa fie tinuti cu sufletul la gura, dar... in linistea bibliotecii, nu in realitate ))). As dori sa il mai mentionez, in galeria "monstrilor sacri" ai genului, pe Georges Simenon (un poet al romanului politist, in opinia mea), cu al sau celebru comisar Maigret. Imi exprim aprecierea fata de efortul dlui Jack Spiner (un pseudonim, desigur), pentru a inscrie atat de multe texte din literatura politista,in biblioteca virtuala. Mult succes si in continuarea propriului roman! Dana Goea | |