| + Luciditatea inimi | Manolescu Gorun [15.Jul.06 13:51] |
| Iată ca mai apare pe aici (pe Agonia) și poezie care chiar e poezie. Scrisă cu luciditate inimii. Pentru că prea ne-am obișnuit să "trăim" numai pe suprafața exterioară a benzii lui Moebius. Iar când nimerim, din întâmplare, pe "interiorul" acesteia, ne speriem atât de tare de durerea (imensă) a singurătății. Și uităm că acolo e cineva prin care "Mâinile tale pâlpâiau în noapte, cauterizau lacrima" Căci "iată de ce mă dureau mângâierile și tot ce atingeam cu inima sângera". Și pentru că începând cu "Mă-nfășor în arca lui moebius din lăuntru-n afară continuu diamantul taie sunete-n carne, urmele tale își iau zborul", prozodia curge extrem de firesc iar finalul o "încoronează", îți acord, de asemenea, cu "luciditatea inimii", o "+". Ti-am citit toate poeziile postate până acum și nu am simțit nici un fel de stridență și bravare teribilistă care caută, cu orice chip, "originalitatea" unui fel de "revolte" ce chiar pare lipsită de obiect în măsura în care cei ce "produc" astfel de "texte" se închid, de bună voie, într-o "circularitate" a suprafeței exterioare crezând că aceasta este singura "fațetă" a "realității". Închei spunând că de ceea ce-i acuz pe alți "revoltați", nu sunt nici eu străin. Dar, cel puțin, sunt destul de conștient ca să-mi dau seama că, de cele mai multe ori, nu scriu poezie ci mă joc (poate dintr-o anume, să-i zic "disperare" - cu toate că nu-mi plac vorbele mari - pe care încerc s-o ascund persiflând-o). Dar asta e treaba mea. Treaba ta este să scrii, în continuare, poezie. | |
| + steluta lui Manolescu Gorun | silvia caloianu [15.Jul.06 14:01] |
| pierduta "pe drum". | |
| = tu știi mai bine, silvia... | Tudor Negoescu [15.Jul.06 14:54] |
| "pungile cu vise" îmi sună destul de rău, dar ai și două versuri reușite: "iată de ce mă dureau mângâierile și tot ce atingeam cu inima sângera". rog să corecteze cineva titlul comentariului dlui gorun (luciditatea inimi). nu de alta, dar sînt mulți cîrcotași din afară care fac bîză de noi. tu știi mai bine, silvia... | |
| = O.K. erata | Manolescu Gorun [15.Jul.06 15:17] |
| "luciditatea inimii" si nu "luciditatea inimi" (observ ca atunci cand am acordat "+" am scris corect; ca, de altfel iin alt loc) | |
| = erata la erata | Manolescu Gorun [15.Jul.06 15:22] |
| "iin" se va citi "si in" | |
| = marele poet moebius | Aurelian Vasile [15.Jul.06 20:56] |
| spre deosebire de newton si euclit a facut liceul la uman. meritul lui insa e de a fi iubit matematica si fizica la fel de mult ca cei doi si de a nu se fi multumit doar cu descrierea poliedrelor si a rostogolirii lor ci a inventat banda care-i poarta numele si care prin definitie dar mai les prin realizare nu are decat o suprafata. daca o sfera are o suprafata exterioara si una (alta) interioara la banda lui moebius aceeasi suprafata e si interioara si exterioara -deci putem vorbi de partea exterioara a fetei si nu de fata exterioara. marturisesc ca dupa ce-am inteles ce-am vrut eu eliminand deruta cu arca m-am simtit pe banda mea. daca finalul m-a surprins (f' placut) de vina poate este totusi arca - are ea un schepsis. nu? oricum felicitari. KinR. | |
| = mulțumiri și precizări | florin caragiu [17.Jul.06 09:25] |
| gorun: mulțumesc pentru timpul și osteneala de a citi textele mele și mă bucur că ai găsit în ele ceva vrednic de rezonanță. silvia: mulțumesc pentru gest tudor: după părerea mea, "pungile cu vise" e exact ceea ce trebuie, chiar dacă aparent "sună destul de rău". Ele pregătesc și introduc, pun în valoare tocmai "versurile reușite" printr-un contrast ce ține de iconomia poemului. Spiel-ul (jocul) e că pungile cu vise exprimă cu umor o anume intruziune în privat a comercialului, artificialului, imaginii ambalate în forme ce stimulează consumul si violența prestigiosului (ambalajului) ca substitut al comunicării și sacrului. aurelian: ai intuit bine, banda pliată și răsucită intră în conjuncție cu câmpul simbolic al conceptului de arcă. | |