Comentariile membrilor:

+ Sa ne fie iertate slabiciunile
Andu Moldovean
[31.Aug.06 14:25]
Acum stiu si de aceea spun ca sunt (cum altfel as putea fi?) subiectiv in apreciere (ca si intr-o multime de alte lucruri, mai putin in cele pe care nu le cunosc, in care sunt obiectiv 100%). LMV (la magarul vesel cum i se spunea pe vremea mea, cred ca si azi isi pastreaza aceasta porecla) este liceul la care a intrat si fiica-mea anul acesta si ma gandesc cat de mult detesta ea orele de franceza si vad ca ele lasa urme adanci si atunci ma sperii si tot atunci simturile mele se exacerbeaza si incep sa percep ceea ce sta la panda acolo, in cealalta realitate. Este o realitate unde Ioana nu doar vede monstri (pentru ca pe astia ii vedem si noi aici, la noi acasa) ci ii "imagineaza", iar asta o face remarcabil, de cele mai multe ori. Stiu, multi vor spune (nici eu poate nu fac exceptie) ca Ioana Barac scrie o poezie-scenariu, de aceea este plina de neprevazut, dar ca ea nu se poate debarasa de "faptul petrecut" si de "secventa". Asta nu e partea cea mai proasta a receptarii de catre ceilalti a scrierii Ioanei. Partea cea mai proasta este ca Ioana Barac, atunci cand simte, simte cu adevarat, iar atunci cand scrie, scrie cu sufletul. Pacat de toate scenariile alea, parerea mea.
Bobadil.

+ "Cișmigiu & Comp."
Alina Manole
[31.Aug.06 15:38]
Vin și eu cu steaua la unul din cele mai consistente texte ale tale și de pe aici. Nu e genial, nu aduce nimic în plus literaturii, dar e scris bine, neînșirat în strofe inutile și mi-a amintit de o carte celebră cel puțin pe vremea adolescenței meie, "Cișmigiu & Comp.".

 =  erata
Alina Manole
[31.Aug.06 16:13]
mele*, desigur.

 =  alegand malaiu'
Roxana-Adina Stroilescu
[31.Aug.06 16:35]
am zămbit la început, apoi am rîs, un rîs în hohote, citind aducerea ta aminte, Ioană din 90 sau 86. Asta am simțit sa fac, dintr-o ghiară de vrabie mică, Roxana

 =  Malai de malai:)
carmen mihaela visalon
[31.Aug.06 17:50]
Ioana,
Am citit proza ta fantastic de scurta si finalul care face cat 10 poezii de nota zece. Felicitari.

 =  alina, roxana, carmen, andu
ioana barac grigore
[31.Aug.06 21:52]
alina, andu, ma bucur ca va gasesc impreuna aici. data viitoare voi scrie una cu un scenariu de care sa nu fie pacat, dar si cu o pojghita de geniu suflata peste el... va apreciz pe amandoi, sunteti poeti buni, si ma bucur ca ma cititi si ma apreciati (indiferent cum). va mai astept.

roxana, carmen, am stat sa ma gandesc daca sa incadrez textul la poezie sau proza. recunosc, este destul de sec, chiar prozaic. poate ar fi trebuit sa fie proza. pana la urma, chiar nu conteaza... imi pare rau ca nu exista sectiunea "text literar" ca sa fiu sigura ca nu gresesc.
roxana, va trebui sa inteleg ce ai vrut sa spui. oricum, ma bucur ca ma cititi.

va mai astept

 =  eu
enache ionut laurentiu
[31.Aug.06 23:20]
o poezie care sfideaza degradarea umana ca si concept de sine curgator in sensul ca X a fost X este dar pentru tine nu ramane privirea doamnei de franceza ci senzatia de aceea de malaiala in interior, ma refer la tristete..
este o poezie frumoasa poate fiindca
si eu mi-am visat profesorii ca si tine
adica pe unul l-am visat cazand de pe Parang cu o stanca in brate ascultand parazitii si mirosind a borhot.
dar, in fiecare ramane amintirea, aceea, cand iti aduci aminte si zambesti, spui,
ma, ce misto era atunci .. si schitezi un rictus.
na ca m-ai "depresat"
foarte frumoasa poezie

 =  laurentiu (am schimbat)
ioana barac grigore
[01.Sep.06 00:45]
sper sa fii la fel de sincer cum am fost eu acum niste zile cu tine...
apreciez gestul facut pentru carmen. tu chiar esti un cavaler (cred ca nu te fac de ras printre prieteni...)

 =  frumos
Daniel Gherasim
[01.Sep.06 07:03]
ioana, poezie scrisa bine. Imi place mult. Si eu cateodata stau si ma gandesc la profesorii din generala, ca deh, acu am scapat de ei. SI asa cum zicea si laurentiu, pe unii ii vad aruncandu-se in somes, ca-s clujean. Un text siropos, care-l citesti dintr-o suflare. Ne mai citim. Cu mult drag, DAniel.

 =  alina? ioana?
serban georgescu
[01.Sep.06 13:32]
eu, pentru ca nu am steluta, pot sa spun liber ca, totusi, textul asta are un pic de geniu si aduce ceva daca nu "literaturii" (termenul mi se pare din ce in ce mai dubios), macar noua, aicea, cacomunitate eterogena, insomniaca si nostalgica.

spun ca are geniu pentru ca nu sforaie, nu tropaie, nu declama, nu injura, nu scuipa, nu manjeste, nu cere, nu impune, nu pupincureste, nu miauna, nu se jeluieste, adica difera un pic de tot ceea ce se scrie in general pe aici.

dau legatura in studio

 =  mitt stock!
Florin Hulubei
[01.Sep.06 13:33]
Poezie mișto, dementă și demențială! Pe bune, ironia te prinde la maxim, Ioana. Dozarea calmă și jemanfichismul ăsta specific adolescentin, reacțiile redate cu detașare. Chiar mișto poemul!

 =  uite-asa
Andu Moldovean
[01.Sep.06 14:25]
...se face ca Ioana are toane, ca orice muiere (si tigru pe deasupra) si cand are toane topaie pe picioarele dindarat si sa te fereasca Dumnezeu! Nu pot sa spun ca am sifonat prea mult la raspunsul Domniei Tale, care ma asteptam sa fie muuult mai "pe faza" decat atat. Repet, pacat de scenariul ala, si nu trebuie neaparat sa imi mai raspunzi, daca nu te simti in forma maxima. Mai bine scrie si mai vedem noi, ok?
Bobadil.

 =  mălăiață!!
ioan peia
[01.Sep.06 16:02]
și atât. dar, probabil, dacă nu se vinde la mc donalds, și nu are etichetă miștok, o poezie este prea gravă pt mintea impermeabilă a cititorilor obișnuiți cu floricele de porumb, ajunse în stadiul de mălai liric.

 =  comentariu amplu si, fireste, plictisitor
ioana barac grigore
[01.Sep.06 16:19]
va voi raspunde la toti, pe larg, curand. pana atunci doar ma uimeste unanimitatea asta la cititorii mei. cred ca devin previzibila.
andu, am inteles, in sfarsit, si promit ca va fi asa cum trebuie.

 =  ...
ioan albu
[01.Sep.06 16:45]
îmi place textul tău, mai ales pentru imaginea puternică din final. prima parte e destul de prozaică, dar nu mă deranjează asta. trecând peste controversele dacă o fi sau nu poezie, textul mi se pare percutant și incisiv, plăcut la lectură. e un text care își recompensează cititorul.

p.s.
tu nu te-ai plictisit să tot găsești în subsolul textelor tale bâiguielile intoxicate și confuze al unui anumit individ?

 =  ioan +
ioana barac grigore
[03.Sep.06 00:55]
considera prima strofa proza si a doua poezie! multumesc pt opinie. incantata ca-ti place. e bine ca esti, deja, recompensat.

revin maine cred cu raspunsuri ample si plictisitoare, pentru toti si fiecare.




Autorul acestui text nu mai acceptă comentarii la acest text
(sau şirul de comentarii a fost oprit de un editor)



Warning: Unknown: write failed: No space left on device (28) in Unknown on line 0

Warning: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/var/www/dynamic/-agonia.v3-2/www/tmp) in Unknown on line 0