| + ultimul călcîi | emilian valeriu pal [13.Sep.06 10:20] |
| Un poem aerisit, cu niște imagini inedite. Într-adevăr, textul acesta poate sugera starea de lumină din jurul tău, pe care cel puțin pentru tine ai știut s-o redai extrem de simplu. Mi-a plăcut mult cum a căzut acel "afară fulgeră" în text pregătind rugăciunea, ca o despicare a Mării Roșii. Singurul lucru cu care nu mă împac e apa cu aștri, mi se pare puțin mai diluată față de restul textului, dar tu știi mai bine ce simblolizează pentru tine. Finalul e foarte bine găsit, iar dematerializarea către starea de lumină începută în primul vers și dozată destul de bine în celelalte versuri, se desăvîrșește în final. Aduce puțin cu încremenirea din schimbarea la față biblică, însă e posibil să exagerez eu. Las un semn de lumină pentru un text care m-a impresionat prin simplitate și acuratețe, fără încărcături exagerate. Emil | |
| = emilian | ștefan ciobanu [13.Sep.06 11:01] |
| mulțumesc de semn.imaginea sărutului apei cu aștri este doar o viziune astrală.sunt conștient că poate să lipsească. îți mulțumesc pentru ceea ce ai văzut. este ceea ce am vrut să exprim.versurile le-am făcut pentru un colaj power point și imaginile din slide-uri sunt cele descrise de tine.nu mă așteptam să vadă cineva numai bine | |
| = Opinie | Jianu Liviu-Florian [13.Sep.06 14:43] |
| O poezie care nu imi place. De gustibus non disputandum. | |
| = liviu | ștefan ciobanu [13.Sep.06 15:10] |
| eu nu scriu pentru gustul nimănui și oricum o poezie nu se clasifică după gusturi. numai bine | |
| = Stefan | Jianu Liviu-Florian [13.Sep.06 15:31] |
| Nici dupa stele. Asemenea. | |
| = liviu | ștefan ciobanu [13.Sep.06 15:48] |
| da, nici după stele liviu dar mă așteptam să justifici de ce nu îți place.dar nu mă mai aștept. nu vreau scandal și să stii că eu te mai aștept oricând la pagina mea, indiferent de comentariu pe care ai să îl lași. e dreptul tău numai bine | |
| = dumnezeul cu mâinile tale trecute prin el | Ela Victoria Luca [13.Sep.06 15:48] |
| o stângăcie în "adâncul sărutului apei cu aștri", însă și așa e de remarcat poezia, îndeosebi prin autentic și prin imagini clare, fără forțare în exprimare, are o anume eleganță și grație în discurs. mi-a plăcut îndeosebi "mama s-a cuibărit într-un colț al tatălui și mă visează pe secvențe" și strofa cu dumnezeul prin care îți treci mâinile. o credință în care se sacrifică totul. chiar și trupul lui dumnezeu, urmele lui rămânând sub unghiile omului. ar mai fi de prelucrat începutul, dar vei găsi soluția poetică la momentul său. am lăsat lecturii pe prima pag una dintre poeziile tale bune. Ela | |
| = ela | ștefan ciobanu [13.Sep.06 16:11] |
| am recunoscut stângăcia versului în care apa se sărută cu aștri dar îl la așa pentru că are însemnătate lui. mulțumesc că ai văzut imaginile din poezie așa cum am vrut să fie văzute în special imaginea cu dumnezeu. numai bine | |
| = Stefan | Jianu Liviu-Florian [13.Sep.06 16:15] |
| Cred ca nu am vazut eu bine, pentru ca nu pot justifica de ce nu imi place. Posibil sa fie o stare de moment. Imi repugna cuvantul "scandal". Sunt recunoscut drept un scandalagiu? | |
| = Continuare | Jianu Liviu-Florian [13.Sep.06 16:33] |
| Sa nu crezi ca sunt un habotnic. Am citit si inteles parerile din comentariile precedente. Iata cateva elemente: Tu il rogi sa plece pe Dumnezeu: "îl rog să plece" Eu il rog sa vina. Tu te pregatesti sa respiri lume noua: "mă pregătesc să respir lume nouă" Eu respir, prin proloagele ultimelor lecturi, lume veche. Tu: "singur" Eu as dori sa nu raman niciodata singur. sa nu ma intelegi gresit. Nu vreau sa vezi in mine un sectar care scoate cuvinte din evanghelie din context. Aceste versuri, mai sus citate, m-au iritat. Ultimele tin de o dorinta de a intra ca un copil in rai, dupa interpetarea mea. Iti cer scuze daca te-am suparat. Tot binele dumnezeiesc. | |
| = Jianu Liviu Florian, | Alina Livia Lazăr [13.Sep.06 16:41] |
eu vad asa: vad ca daca ai reusit sa iti treci mainile PRIN Dumnezeu, daca dumnezeu a reusit sa iti intre sub unghii, deci IN TINE, atunci inseamna ca acest "il rog sa plece" nu trebuie inteles ca o alungare, ca o gonire sau ca o lepadare. ci ca un fel de Hai, Doamne, lasa-ma singur sa-mi dumnezeiesc firea dorul singuratatea sangele. pentru ca asta se intampla, Florian, numai singur. greseala pe care o faci tu in fata acestui poem e ca nu il vezi ca pe un poem. ci ca pe o ne-declaratie de credinta religioasa. ceea ce e putin. | |
| = liviu | ștefan ciobanu [13.Sep.06 16:43] |
| nu sunt supărat pe tine.mă refeream că nu vreau scandal la mine în pagină, nu că ai avea tu o astfel de reputație.nu cunosc pe nemeni cu reputație de scandal aici pentru că nu mă interesează. cât despre versurile în care se găsește dumnezeu.da, sunt diferite de corpul bibliei pentru că El este diferit de biblie. nu m-ai supărat cu nimic numai bine | |
| = Sferice ore de popas | mariana fulger [13.Sep.06 17:17] |
| Propun să treci aștrii lângă penultimele două versuri și să desenezi cu ei o poartă și să intri prin ea cu toate iluziile. Cazi frumos în adâncul sărutului, așa cum, probabil, și mama ta a căzut, altfel nu s-ar fi cuibărit într-un colț al tatălui. Felicitări și o seară fericită. | |
| = ștefan, | Elis Ioan [13.Sep.06 17:40] |
| nu voi repeta trecutul mâinilor prin dzeu sau mama cuibărită visându-te pe secvențe spun doar că simplu versul tău atinge | |
| = E la moda... | Dmitri Feodorov [13.Sep.06 18:48] |
| Dezicerea de divinitate - savarsita fie brutal, cu furie, fie delicat, in spirit de gluma, in cadrul unei imagini poetice "praeterintentionate", daca-mi permiteti un atare eufemism - e "de sezon"... Starea de apostazie, rebeliunea, sau chiar si numai un nevinovat "mai scuteste-ma, Divinule..." raman invariabil intiparite cel putin in memoriile consumatorilor de poezie fara pretentii. Atat poetii cat si neputinciosii deghizati in artisti acumulueaza uneori capital de imagine in felul acesta. Si-atunci nu mai ramane mare lucru care sa deosebeasca poetul aspirant de jurnalistul sacal, ce cauta si abordeaza exclusiv aspecte susceptibile de controversa... majora. Pe de alta parte, nu trebuie sa omitem a lua in considerare faptul ca "aerul din poeme", precum si "imaginile inedite..." se premiaza. Fapt care nu face decat sa confirme moda descrisa mai sus... Una peste alta, gasesc comentariul Liviei Lazar mai bun decat poemul insusi. Livia Lazar care a-ncercat un fel de comentariu sau o pledoarie pro bono pentru poem, dar a reusit, intr-o anumita masura, sa-l rescrie mai inspirat decat a facut-o autorul. Fara intetia de a ofensa pe nimeni, dar impacat cu sine daca a reusit s-o faca, al dumneavoastra sincer, Dmitri Feodorov | |
| = răspunsuri | ștefan ciobanu [13.Sep.06 20:20] |
| mariana, elis vă mulțumesc de gânduri, o seară minunată să aveți, dimitri, nu am bravat scriind aceste versuri și nu m-am lepădat de dumnezeu de dragul senzaționalului.nu scriu pentru nimeni și nici de dragul nimănui.a te lepăda de dumnezeu e ușor de zis. a te lepăda de el atunci când îl simți în tine este deja o devenire. da, comenatriul alinei este foarte bun și dacă ți-a plăcut mai mult e bine și mă bucur. dacă nu am reușit să redau așa cum trebuie trăirea îmi cer iertare numai bine | |
| = Draga Stefan | Jianu Liviu-Florian [14.Sep.06 09:21] |
| Draga Stefan, te-am inteles cand spui ca atunci cand il simti pe Dumnezeu in tine poti sa te lepezi de el. Ai totusi un dram de grija sa nu fie un soi hibrid de Dumnezeu. Si gandeste-te nu numai unde te duce pe tine hibridul, tu esti atat de sigur de devenire, ci unde ii duce si pe cei care gandesc, sau vor gandi, ca tine. | |
| = Daca presupunerea mea este adevarata | Jianu Liviu-Florian [14.Sep.06 09:26] |
| Daca presupunerea mea este adevarata, si anume Dumnezeul din tine, nu este, totusi, originalul, de unde procuri etalonul cu care compari Dumnezeul din tine? | |
| = . | Jianu Liviu-Florian [14.Sep.06 12:12] |
| Lumina cea desculta Te-ntreb pe Tine, Doamne, care nu faci greseli, Cum sa arati la oameni, cu sufletul, greseala, Cand parte esti din dansa, ii gusti si tu acreala? In ochi cand ii porti carnea, te miri ca-s paraleli? Te mira inca foarte eroarea unei lupte De-a fi mai crud in toate, cand ti s-a dat sa vezi Abia tarziu, in noapte, ca ai manat cirezi Spre-un abator din care vin viermii sa se-nfrupte? Cand n-ai crezut o viata – si-n neputinta, crezi? Si-ai vrea din spatiul cosmic, sa mai intorci la brazda Samanta razvratita a spitei omenesti, Ei cresc spre infinituri - spre Domnul, tu descresti, Ce nu ti-a dat o viata, cand ai cerut - azi – da – Lumina-i care nu e un nerv sa nu te arza – De-abia acolo-n miezul ce nu il poti patrunde, Si chiar de poti, cuvinte nu ai sa mai anunti Ce vezi, ce simti – caci totul pe Domnul il ascunde, Cassandrele sunt bete, Proorocii sunt la nunti – De-abia acolo, Doamne, te vad copil pe Tine, Ai scutece de carne, si leagan – o Maicuta, Cu fiecare tipat, mai faci cate-o minune - Dar lumea-i de Lumina – nu vede bine-n bine, Ranindu-se la deget, Lumina Ta desculta… 14 septembrie 2006 Cu respect, Jianu Liviu-Florian | |
| = liviu | ștefan ciobanu [14.Sep.06 14:13] |
| nu vreau să vină nimeni după mine nici cu gândul nici cu altceva. respect atitudinea ta creștină numai bine | |
| = Nu merit | Jianu Liviu-Florian [14.Sep.06 14:25] |
| Nu merit, Stefane. Eu sunt o ruina crestina. | |
| = Opinie | Andu Moldovean [20.Oct.06 17:57] |
| Uite, marturisesc ca il descopar tardiv si nu fara o oarecare surprindere (urmarind cateva din comm-urile apreciative ale lui Li) pe acest conational de-al meu pe numele lui Stefan si Ciobanu impreuna, care (ca si cum prima juxtapunere nu ar fi indeajuns) isi zice "alexander"... hmm... unii ar zice probabil ca ar fi trebuit sa fie "alexandru", sau si mai clar "alexandrion"... dar nu, el isi zice "alexander", asta mi-a atras atentia. Apoi m-am intrebat desigur despre fiinta lui "poetica" si am citit vreo cinci texte, unele mai "recomandate" altele mai "trecute cu vederea" si mi-am zis "Bobadile, tu pe omul asta il stii de undeva, tie scrisul asta ti se pare cunoscut". Ma ajuti tu Stefane? Te stiu de undeva? Acum despre text: polemica generata in jurul crestinismului (de fapt a credintei, deoarece Dumnezeu exista in mai multe religii, nu?) mi se pare futila, pentruca acest poem nu se refera deloc la asa ceva. Axa (sa-i spun astfel) poemului este reprezentata de experienta personala, de trairea imediata, careia autorul ii da doar o "forma" oarecum meditativ-filozofico-religioasa, ea neavand de fapt elementele constitutive ale unei astfel de abordari. Din ce am citit, mie imi pare ca Stefan Ciobanu este un scriitor de travaliu si mai putin de inspiratie, care slefuieste si cizeleaza intr-o forma (asa cum poate el) niste trairi autentice si cat se poate de personale. I-as recomanda un pic mai mult stil, mai mult "rafinament" sau din contra, o abordare mai "frusta". Cum e acum mi se pare ca pluteste pe un ocean "in the middle of nowhere"... Vant la pupa omule! Bobadil. | |