| = uite ceva interesant | Cosmin Dragomir [03.Nov.06 10:45] |
| asta, pentru a nu fi eufemistic, este un text oniric sau oniricos... termen usor peiorativ date fiind celelalte coordonate ale textului: suprarealism, postmodernism. stilistic, verbele la persoana intii folosite din abundenta creeaza o serie de imagini care depasesc cliseistica atit de REvehiculata in proza recenta. incadrata la personale, cu un incipit confesional, si adresare directa, textuletul il aduce pe cetetor mai aproape de autor, rupe o inflexibila relatie autoritara a autorului, uneori benefica, in contextul in care autorul doreste sa impuna o ierahie. poate un pic prea multa dantelarie, dar fiindca nu este fragmentata, ci invaluie tot textul, pina la urma o pot accepta. in rest? ce mai faci? adica in tonc u versurile unei imbecile dar trendy melodii oficial iti merge bine??? PS Am trimis articolul la redactie. mersi | |
| = descriptivitati (!?), cosmine | Ioana Petcu [03.Nov.06 12:44] |
| doar, merci de semn, fac al naibii si sa fiu a naibii daca nu fac al naibii, in rest fac bine, mai pun azi de un articol si ti-l trimit week-end-u' asta sa fie acolo, noah, uite asa am mai scris ceva | |
| + da | Florin Hulubei [03.Nov.06 13:14] |
| eu trec peste partea tehnică, de compoziție și mă opresc la fragmentul de proză, care îmi injectează o doză bună de nostalgie în suflet. e o despărțire de sine, de ceea ce iubim foarte frumos sugerată de imaginea curgerii laptelui pe podea. Fragmentul final, deși simplu, fără înflorituri, este puternic! | |
| = sper ca la bucuresti nu ninge | Ioana Petcu [03.Nov.06 13:27] |
| florine, am incercat ceva mai simplu, ceva mai ca o fisa de personaj. poate mi-a iesit (ochiul), poate nu, ce mai conteaza... eu multumesc ca ti-a mers la suflet. apropo de lapte: sa revezi "copilaria lui ivan" de tarkovski (sper sa nu ma insel asupra filmului) o scena cind o femeie plinge linga piciorul unui soldat si alaturi curge laptele dintr-o sticla. e splendida. apropo de steluta, nu mai stiu de cind ai atins nivelul, dar te felicit pentru el. spor de week-end si tie, | |
| = poezie pulsatilă | PÃCALÃ VIOREL SILVIU [03.Nov.06 18:26] |
| Un text plin de virtuți poetice. Am auzit și de termenul de poezie pulsatilă, cred despre o asfel de poezie e vorba...restul e vânare de vânt! | |
| = (pulsari) | Ioana Petcu [03.Nov.06 20:18] |
| viorel, e o poezie de copii si de carne, asa ca sigur e si pulsatila. ne bucuram ca ti-a placut (noi, adica ivan, egor, j, katy, martirii si celelalte lighioane care au mai fost prin textele astea). | |
| = frumos! | Teodora Burcoveanu [04.Nov.06 23:57] |
| e foarte frumos textul...foarte frumos ca scrii...frumos sa poti "regasi" pe cineva, chiar daca asta inseamna munca grea,chiar daca inseamna sa faci cam orice,cum ar fi sa "rasfoiesti" paginile internetului pentru a cauta persoana pe care vrei s-o regasesti...apropos,..adresa mea e aceeasi! astept un semn de regasire:) | |
| = cu prietenii in 'particuler' | Ioana Petcu [05.Nov.06 00:12] |
| tin sa multumesc editorului care mi-a recomandat textul. ma simt o mica 'splendoare' in ceasca de cafea cind ajung la sufletul 'individului'. | |
| = e minunat daca reusim sa intelegem ca multumirea sufleteasca genereaza fericire | edi APOSTU [05.Nov.06 14:22] |
| cred ca unii reusesc sa treaca cu gandul peste ceea ce este materie si astfel, eliberati de ce-i efemer, banal si inutil, reusesc sa-si transpuna sentimentele, gandurile, ideile in diverse forme ale artei, sa-si canalizeze energia spre ce e sublim | |
| = kidnapping | Leo Nora Lacustra [07.Nov.06 16:13] |
| sa vezi si sa nu crezi. induiosator. si eu care credeam ca fetii frumosi cu stea in frunte zaceau undeva intr-un vinil prin beci, printre alte glasuri tacute din copilarie. Miroase a mucegai in textul acesta, dar acela care ne aduce aminte cat de strigator la cer e faptul ca devenim adulti la un moment dat. Dar cum spunea cineva: "nu-i nimic, facem altii"... am putea aplica teoria si aici. Prea mult lapte? Exista mulgatoare mecanice. Textul nu se poate nici macar ironiza pentru ca depaseste cota maxima de sentimentalism la stadiu pur. Ne confuzeaza realmente. Ce vrea femeia asta de la noi? Sa-i gasim plozii, sa-i bem laptele sau sa impuscam luna? Sau sa ne bucuram de eleganta cu care ne-a imbarligat pe toti... asta asa intr-o confirmare literara ca feromonii functioneaza si textual. | |
| = lamuriri / clarificari / poetici de subsol | Ioana Petcu [07.Nov.06 18:58] |
| adi, exista fericiri si fericiri, textul meu vorbeste despre fallsitate si imposibilitatea acestei staro. ceea ce simt eu, e altceva, atunci cind ma bucur de receptare (e)leo-nora, eu n-am vrut sa imbirlig pe nimeni, dar daca am reusit surid, cit depre femeile mele 'materne', cred ca sunt obsesii placute pe care le mai intilnesti si in alte texte. cu piciorul meu de lemn, cu ochiul din ceafa si din bandaje, :) | |
| = desenez si eu inimi | Maria Gold [11.Nov.06 05:53] |
| "vezi nu-i așa de greu să trăieși îmi spui" "și te iubesc atît de mult că după ce a mai trecut o zi în care îți ascunzi că nu mai știi de mine închid lumina mă așez pe jos îmi înnod satana albă adun toată rochia zdrențuită între picioare plîng..." pentru că voiam să spun la fel dar nu a venit la timp… frumos frumos frumos. | |
| = xiudate contururi | Ioana Petcu [11.Nov.06 19:48] |
| maria, multam de trecere si secretul inimilor acestea e ca se afla naive, intre alb si negru. te asteptam, eu si celelalte vietati... | |