| = Așchia nu sare departe... | PÃCALÃ VIOREL SILVIU [13.Dec.06 22:13] |
| Irizări eminesciene maestre, cărora le dai alte valențe nu mai puțin spectaculoase. | |
| = PÃCALÃ & TÂNDALÃ | Nicolae Popa [13.Dec.06 22:24] |
| În sfârșit, înțeleg de ce-ți zici tu PÃCALÃ. Ca să înțelegă toată lumea ce ai în vedere cânt încerci să-l iei pe câte cineva cu chestii din astea: "Irizări eminesciene maestre" Să io spui lu cel de la Italia că măcar acela chiar dă goluri și are și bani... | |
| = Pentru POEZIE.RO un P.S. | Nicolae Popa [13.Dec.06 23:37] |
| Nu am prea multe explicații de ce am atașat acest P.S. la textul de mai sus. Dar dar țin la începuturile textelor mele. | |
| + . | Ioana Barac Grigore [13.Dec.06 23:50] |
| ps-ul nu este in afara regulamentului, nicolae. magistral a scos trunchiul golas din casa, precum scheletul din dulap, acel tu-tanar, la 21 de ani. imi place si ritmul si rima imperfecta si stangacia si naturaletea scriiturii. uite, daca ar fi sa vrea cineva sa-si faca o clona, asa ceva ar fi scuzabil: sa posteze pe pagina respectiva poemele unei alte varste. oare de cate ori ti se vor fi schimbat in totalitate celulele de atunci pana acum...?! | |
| = Ioana Barac Grigore & 1983 RSSM. | Nicolae Popa [14.Dec.06 00:06] |
| Ioana, Vreau să-ți spun ceva. Este pentru prima dată când un text de-al meu publicat inițial cu kirilice este apreciat de cineva care citește de regulă cu literele veșmântului nostru latin. E cu atât mai deosebit acest, nu știu cum să-i zic, meoment, dacă ținem cont că azi e 13 decembrie și noi îl citeam pe atunci cum putem pe sub saltele pe la cămin, cine avea cămin, pe Nichita Stănescu, cam așa cum îl citesc acum la Chișinău tineriii poeți pe... Asta e! Datorită, inclusiv site-ului poezie ro, tinerii de la Chișinău citesc tot ce e de citit românește... Această steluță mă onorează în mod deosebit. | |
| = . | Ioana Barac Grigore [14.Dec.06 00:15] |
| hai, sa-ti spun ieri am fost la o conferinta in care exact despre textele vechi, alfabet si limba era vorba. multumita domnului profesor mazilu am priceput si eu, clar, cum devine treaba cu textele in kirilica, cu cele in latina, intrarea lor la noi, etc. sunt bune si conferintele astea, uneori. :) | |
| = Erată: fără "un" | Nicolae Popa [14.Dec.06 02:44] |
| Pur și simplu | |
| = "tocul pe foi",... iubirea in noi (!?!) | Amalia Cretu [14.Dec.06 08:13] |
| Motto: "poeți care detestă gașca și lehamitea găștii, poeți care își cultivă singurătatea în ceată..."(N. Popa) m-au "prins" aceste ganduri, desi la inceput am trecut oarecum in graba peste ele; constat insa ca de la primele versuri ai ales a nu te asocia decat cu muza poeziei. Reprosul facut iubitei: "nici tu nu-mi vii alaturi" pare a fi un semn al convingerii ca poetul, pentru arta sa, e dator "sa-si cultive singuratatea" transformand-o in forta creatoare. Dar, "foile de bruma" pot a fi (in)scrise de "maini prea putin masculine"; in noptile reci ale iernilor noastre, doar speranta mai poate aduce in suflet lumina. O lumina care sa inlature spaima de moarte, de pustiu si de frigul de afara. Consecventa, constanta sentimentelor fata de fata "din vis" sunt redate intr-un vers-chemare: "Să-mi vii măcar în vis, iubito!", pe care eu il vad ca tainica speranta. Poezia are tineretea varstei, dar la fel de bine ar fi putut fi scrisa azi: valoarea nu numara anii. Subiectul cel mai comun, devine sub penitza (tocul) poetului un subiect nou, prin imagine si stil. a. | |
| = Mă văd obligat să... | PÃCALÃ VIOREL SILVIU [14.Dec.06 13:33] |
| Domnule Nicolae, nu îmi zice Păcală, eu sunt. Și acum nu știu cum te percepi tu de dinafara poeziei tale, dar eu asta am simțit. Și sunt sincer cu mine. Cu ceilalți relativ. Dacă mă-nțelegi! | |
| = Amalia, PÃCALÃ VIOREL SILVIU, | Nicolae Popa [10.Dec.18 14:27] |
| Amalia, Cu ajutorul tău încep să descopăr și eu anumite semnificații neașteptate, observ că lucrurile se aranjează oarecum ca de la sine într-un anumit context care e tocmai pe placul meu, urmând să fiu cât mai atent când postez un text sau altul pe siteul nostru. Sper să nu te dezamăgesc nici în continuare. PÃCALÃ VIOREL SILVIU, Te rog să mă crezi, eram atât de emoționat, ca să nu zic zăpăcit, atunci când am formulat acel răspunsul pentru tine, încât mi-au scăpat anumite nuanțe și, într-adevăr, în loc să-mi iasă o glumă mi-a ieșit o glumiță. Adevărul e că îți sunt foarte recunoscător pentru aprecierile tale. În plus, nu pot să nu-ți mărturisesc în contextul acestor scuze, că aici, la Chișinău, personal am de când mă știu probleme cu numele meu de familie, unii amintindu-mi mereu de cadelniță, însă și mai neplăcut e să-i văd ghiontindu-se a râde pe ruși, dat fiind faptul că Popa în rusește înseamnă chiar "poponeață", adică c... Ți-o spun,așa, plângându-mă ca unui frate. Îți doresc un Crăciun cât mai fericit și sper să nu mai rămână pentru mine nici un țurțure de geață în dreptul inimii tale . | |
| = Te iubesc frate. | PÃCALÃ VIOREL SILVIU [14.Dec.06 17:34] |
| Facem parte din acea specie rară care mai are simțul umorului. Nici vorbă de gheață între noi. Câte o înghețată mai merge. | |