Comentariile membrilor:

 =  gratia de a fi taran
Paul Gorban
[03.Feb.07 11:35]
iata gratia de a fi taran...multam domnule...multam

 =  da
Dana Banu
[03.Feb.07 11:38]
finalul e cu totul și cu totul unul ce merită privit cu atenție, o poezie compactă, bine scrisă, părerea mea

salut,

 =  Domnule Paul acum să-ți răspund.
silviu viorel păcală
[10.Dec.18 14:27]
Țăranul român are o componentă națională care trebuie tratată ca atare în concertul european. Hai că mă îngrozesc și eu de limbajul diplomatic care nu-mi stă în caracter.

 =  Dănutza!
silviu viorel păcală
[03.Feb.07 11:53]
M-a apucat așa un dor de cele sfinte. M-am gândit că ar fi prea mult să merg și la biserică.

+ transparent
florin caragiu
[03.Feb.07 12:03]
Un crochiu care desenează cu naivitatea unei icoane pe sticlă uimirea filosofică în fața lucrurilor ce întâmpină ele privirea. Fulgerul electrizând cămașa poate fi o imagine a harului sau intuiției ce străluminează simțurile, vântul ce îmbălsămează lanul poate desemna spiritul ce acoperă, ascunde și protejează în adâncimile altarului lăuntric pâinea cea spre ființă. Varul poate trimite spre deprinderile ce ne acoperă pe dinafară ca un strat. Varul e scrijelit de unghii, adică de voința de nou, de înnoire, și rămâne în buzunarele ființei, adică în memorie, de unde deprinderile ne mai răscolesc când și când. Poezia se încheie superb, cu o imagine-viziune: "Ce casă mare cerul...
Cu atâtea ferestre!", ce îmi amintește pe undeva cuvântul din Scriptură că în casa Tatălui multe locașuri sunt. Fereastra e simbol al transparenței, cerul fizic devine aici transparent al cerului spiritual, loc al vederii și comuniunii. E o interpretare personală bineînțeles, dar poezia în sine are o atmosferă de "icoană pe sticlă" ce exprimă pietatea tăranului român.

 =  Domnule Florin!
silviu viorel păcală
[03.Feb.07 12:08]
Interpretarea e mai mult decât generoasă. Dar acolo simt că sălășuiește încă. Mulțam!

 =  să-i fie țărâna ușoară!
dan mihuț
[03.Feb.07 13:17]
lasați-l naiba de țăran, a murit după 45, s-a dus, adio. s-a transformat în țaran cooperatist apoi s-a pervertit, nu cred că mai merge faza cu perenitatea și alte gogorițe, că doar nu suntem poporaniști sau sămănătoriști. eu nu-l văd pe păcală ca fiind, aci, un șt. o. iosif. îl văd doar scriind ingenuu, mimând o inocență presupus țărănească. și o face bine. doar atât.

 =  nici vorbă
florin caragiu
[03.Feb.07 13:28]
Dane, nu te mai aprinde și tu, nici vorbă de poporanism sau mai știu eu ce, eu îți spun că fiecare dintre noi avem în noi memoria celor dinainte, a țăranului de pildă. Nu e vb despre nici un poporanism, sper că e clar. Eu am cunoscut țărani destui care sunt oameni adevărați și profunzi, acuma, în zilele noastre. Și să nu-mi spui că majoritatea e altfel, aici nu merge luat statistic, cel reprezentativ e cel mai luminos exemplu dintr-un grup, nu o medie aritmetică. Nu e vorba despre un țăran statistic ci de o stare asociată unei imagini a omului aflat în contact viu cu natura, a privirii cu orizont larg în care cerul și pământul sunt imagini fundamentale, privire pe care o putem avea într-o anume măsură fiecare când ajungem într-un contact genuin cu natura și în străluminarea unei intuiții.

 =  Scurt si cuprinzator
Pandele Maricica
[03.Feb.07 16:07]
Poem frumos, o esenta a taranului, fara lauda, ci pur si simplu o efemerida. Nu poate fi vorba de poporanism, asa cum s-a comentat, pentru ca nu prezentati idilismul satului.

 =  Încerc un răspuns relativ:
silviu viorel păcală
[03.Feb.07 22:11]
Dan++++- Sunt un idealist, recunosc. Însă nu am încercat o prezentare idilică a țăranului, a celui contemporan nici atât. Doar o secvență de transfigurare a oamenilor pământurilor care se încăpățânează să moară așa, în comuniune cu el.
Florin+++++- Sunt întrutotul de acord cu comentariul tău. El este o dovadă că tema nu îți este străină, din contră o simți românește. Din punctul de vedere al spiritualității românești, el este acum "chestiunea națională" care se pare că se va rezolva globalist și fără regrete. Mulțumesc de sprijin și implicare.

 =  Un alt răspuns:
silviu viorel păcală
[03.Feb.07 22:14]
Așa e Maricica eu am încercat să prezint o dimensiune a țăranului român valabilă dintotdeauna și pentru totdeauna între pământ și cer. Cu stimă!

 =  Silviu Viorel Pacala
cornel stefan ghica
[03.Feb.07 23:25]
pretios...cine stie sa fie taran, mai stie sa fie poet...rupt intre cer si pamant, intr-un dar pe care nu-l cunoaste, dar pe care-l poate intui...
fain, prietene

cu stima, blueboy

 =  Onorabile Blueboy!
silviu viorel păcală
[04.Feb.07 09:13]
În biserica asta mare, având cupolă cerul simt și mai intens că prietenia are și un segment de fulgurație. Cu toată considerațiunea!

 =  Viorel
Raluca Oprita
[04.Feb.07 12:17]
Ai reușit să creezi imaginea unei icoane vii.
Finalul este impresionant, am să-l păstrez în suflet ca pe o revelație.

 =  Raluca!
silviu viorel păcală
[04.Feb.07 12:21]
Totul este în noi și deasupra noastră. Uneori auzim ecouri, alteori traversăm cu împăcare ziua de azi.

 =  țăranul român - o poezie eternă...
Petruț Pârvescu
[07.Feb.07 01:52]
Neică Viorel,
De pe câmpia cu numere a septentrionului, toate cele bune!
Frumos și bine le mai șade oltenilor la poezia de calitate.
Într-un secol minor, pagmatic, bulversat de sincopele noilor avangarde, aducerea satului în cuvânt e o provocare de bun augur.
cu prietenie,
p.parvescu


 =  o,ce frumos...
smedescu ioan
[07.Feb.07 13:18]
un poet nascut in satul Pâcala{Petruț Pârvescu} îl salută pe poetul Păcală de pe malul Beicii...
...mă bucur petruț că ai aterizat pe agonia...

 =  Domnilor mă entuziasmez!
silviu viorel păcală
[10.Dec.18 14:27]
Doi oameni grei au poposit pe pagina mea , de s-a înclinat ca Turnul din Pisa. Țăranu român e țanțoș în mine și mândru. Vă prezint onorul!

 =  minunat!
Adela Setti
[07.Feb.07 20:02]
aici fiecare vers transmite o stare
eliberează spiritul
integrează ființa în universul atât de
pașnic

mi-a plăcut
l-aș înstela

Adela

+ înstelat
Adela Setti
[16.Apr.07 19:43]
a se vedea mai sus, de ce.
Adela




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !