Comentariile membrilor:

+ ia uite ia uite	felix nicolau [21.Mar.07 19:33]
o altfel de recenzie, despre un altfel de literatura. bine venita semnalarea si descrierea subiectului. concluzia ar fi ca e tare riscant sa te insori in vremuri de restriste, sau sa-i dai nevestei numarul tau de telefon. pricep ca in dosar nu erau totusi delatiuni foarte spectaculoase. rezulta ca nevasta era prea prinsa cu muraturile (de la secu), pt a-si urma barbatul si la bine si la rau
=  nu știu dacă merita "înstelat", felix!	Tudor Negoescu [21.Mar.07 20:35]
l-am cunoscut cîndva pe acest gavrilescu. venise prin craiova sa-și distribuie cartea pe la cunoscuți. e o "figură" de om, are o charismă de aventurier. chiar dacă mai exagerează uneori (așa l-am perceput eu atunci), mi se pare un bun povestitor. mi-a atras atenția un comentariu al lui dan c. mihailescu la respectiva carte (parcă prin suplimentul ziarul de duminica...). am cautat-o și am citit-o ca pe un roman de aventuri. textul de față e o simplă semnalare, fără mari pretenții "hermeneutice". nu știu dacă merita "înstelat", felix!
=  merita	felix nicolau [21.Mar.07 21:12]
merita merita, pt ca ne indeamna sa ne citim dosarul din 2 in 2 ani.cel putin nesabuitii insurati!
=  în pat cu dușmanu'	Tudor Negoescu [21.Mar.07 21:23]
chiar așa, să trăim în pat cu dușmanu', domne? da' "și-a furat-o" rău de tot nea vasile ăsta! nu crezi? e demn de știrile pro tv, cu andreea esca!
=  nu va faceti griji	Anni- Lorei Mainka [21.Mar.07 22:02]
si cei ne-insurati se pot pierde in informatii si la unii e invers solutia???? sa facem poate ca pina acum si apoi??? sa fumam si sa respiram usurati: iaca experienta unica!!! oricum recenzia ta nu doar ca mi-a amintit de cite ceva dar si de cite unii....
=  ne facem griji, anni	Tudor Negoescu [21.Mar.07 22:28]
ne facem griji, anni, cum să nu ne facem! dacă, doamne-ferește!, descoperim că s-au întîmplat și alte grozăvii cu acest popor?
=  exact asta e	Anni- Lorei Mainka [21.Mar.07 22:31]
nu cred ca e timpul sa-ti mai faci griji s-au intimplat....asta e parerea mea...dar virtualul nu e bun sa iti faci griji tocmai aici....vai.....daca in nevasta sa nu avem incredere, in celular cum am putea avea, si apoi virtualul...aici se scriu poezii si uneori nici atit...take care, dar eu zic sa incepi sa traiesti ca poate ca nu mai e mult pina departe
=  .	Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25]
eu am fost cam absent o buna perioada de vreme, dar stii vechile obiceiuri nu se uita, eventual iti amortesc gandurile dar te misti un pic si-ti revin. asa ajung eu aici, cautand sa citesc ceva nou de tine. :) te salut si sper ca esti bine
=  Eu sînt absent de cînd mă știu, Claule!	Tudor Negoescu [10.Dec.18 14:27]
Eu sînt absent de cînd mă știu, Claule! Mă bucură revenirea ta printre agonici. Ai dreptate la faza cu vechile obiceiuri care nu se uită. Ți-aș mai sugera cîteva, să le ai în vedere cînd exersezi: sexul, înotul, mersul pe bicicletă etc... Mulțumesc pentru trecere!
=  ?	Ioana Geacăr [22.Oct.07 00:32]
De ce n-ar fi o realitate trucată? Oricum, ar ieși un scenariu de film grozav. Am intrat din curiozitate: ce mai scrii...? ...ești bine? ,,,
=  despre viață, numai bine	Tudor Negoescu [22.Oct.07 00:58]
Cine să dorească să mai depună mărturie dacă acea realitate a fost sau nu trucată, Ioana? Și pe cine ar mai interesa asta, acum? De scris, nu prea mai scriu, fiind ocupat cu supra/sub viețuirea... În rest, parcă e o fatalitate: trăiesc din amintiri.
=  mituri, de te doare... mintea!	Adrian Firica [14.Dec.07 11:42]
... se sfârșise unul dintre trimestrele anului școlar. am pus notele la purtare copiiilor cărora la eram diriginte și, cum nu prea mai aveam altceva de făcut, m-am îndreptat mai devreme către casă. dau să mă schimb, deschid dulapul de haine... un tânăr frumușel, cam de 25 de ani, peste 1,85 m., îmi dă binețe. - cu ce ocazie? - sunt de la Miliție. soția dumneavoastră nu are viză de flotant, ceea ce nu-i în regulă. câte cărți aveți!? vă place Brâncuși! aveam pe birou, țin minte ca acum, o carte - una dintre cele mai bune cărți scrise despre Brâncuși: Brâncuși - Brâncuși a lui V.G. Paleolog; din fericire mai am cartea! - de ce vă place așa de mult Brâncuși? - vă spun mâine, după ce o să-și facă soția viza de flotant. a venit a doua zi. a bătut la ușă - era pe vreme când nu se dădea curent electric decât pentru telejurnal. a notat cu scrupulozitate tot ce i-am spus despre Brâncuși și un fel de prezentare a unei cărți despre economia secolului XX, scrisă de Francois Perroux, minunându-se că mă străduiesc să citesc namila aia de carte... în franțuzește - nici până-n ziua de azi nu știu dacă a fost tradusă la noi. nu mi-a mai bătut la ușă, nu l-am mai văzut, nu i-am mai dictat recenzii de carte. sper să-i fi folosit la ceva cele două întâlniri avute cu mine. fosta mea, primă, soție nu are nici până-n ziua de azi viză de flotant! ... dar, nu pentru asta am intervenit aici, în subsolul prezentării tale. voiam să te îndrum pe calea cea bună a utilizării metroului bucureștean. citește pe sit-ul: Mituri urbane, apăsând acolo unde scrie "București".
=  nevasta lu` nea vasile și metroul lu` nairda	Tudor Negoescu [14.Dec.07 12:31]
un comentariu în stilul care-l caracterizează de-acum pe meșterul nairda. mulțam` de intervenți-ți sprințară, adriene! legat de faza cu metroul, m-ai citit destul de bine: în adolescență, am locuit cîteva luni într-o boxă din subsolul unui bloc... probabil că, acum, pasiunea pentru spațiul subteran al metroului e doar un reflex datînd din acea perioadă!
=  flick-flack!	Adrian Firica [14.Dec.07 13:46]
prin anul al doilea de facultate să fi fost... mă rog!, era o Plenară a PCR-ului de desfășurat în Sala Palatului - încă nu "trăiam" ilegal cu prima mea fostă soție; locuiam într-un apartament închiriat în Piața Palatului, fuseserăm goniți de la cursuri... ca să urmărim lucrările plenare ale Plenarei PCR. eram cu Romulus Brâncoveanu (acum profesor de politologie la Universitatea din București - el ședea pe Dacia, într-un subsol ce-i infiltrase mirosul igrasiei și-n piele). Romulus nu avea televizor, eu aveam, aveam și frigider. Romulus iubea conservele de thon și ceapa crăpată pe masă. Romulus citea ziare: cumpăra zilnic Scânteia și România Liberă. - vreau să mâncăm conserva asta pe ziar, zice el, după ce am dat drumul televizorului. ceapa să o spargi în fața mea! mâncam thonul din conserva de thon, ceapa spartă, toate bucatele fiind întinse pe foile ziarelor. televizorul cânta imnul. IMNUL! sună soneria. deschid... doi vânjoșei mă lipesc de perete - dumneavoastră!? - studenți la filosofie, așteptăm să-nceapă lucrările Plenarei. - stați aici ilegal. de ce nu vă duceți la cămin unde aveți colegi și televizor gratis? - ne e mai aprope de facultate! - hm, duceți-vă și voi la o cafea. hiade bă să plecăm, că nu-s normali! dacă mă vei trage de limbă, Tudore, am să ți-o spun și p-aia cu flick-flack-ul din Cabinetul de partid al Universității din București.
=  crezi că lui nea vasile i-a fost ușor să-și citească dosarul?	Tudor Negoescu [14.Dec.07 15:54]
erată: intervenți-ți= intervenția-ți adriene, te provoc s-o deconspiri și "p-aia cu flick-flack-ul", asta pentru amuzamentul/îmbogățirea cunoștințelor celor mai tineri de pe site, care n-au trăit acele vremuri de pomină. acum, cînd avem posibilitatea să ne accesăm dosarul de urmărire informativă, n-o facem, probabil pentru a nu avea surprize. crezi că lui nea vasile i-a fost ușor să-și citească dosarul?
=  flick-flack	Adrian Firica [15.Dec.07 14:00]
sfârșit de lună mai - 1980. față-n față cu Ion Stanciu (coleg de an, poet băcăuan și atunci și acum!) în bibliotecă, citind pentru sesiunea de examene din vara acelui an. fac o paranteză: Ion era cel mai bătrân dintre noi, avea trei copii; lucrase ca tipograf ani buni, înainte de a intra la facultate. vine un necunoscut, tinerel. se așează lângă el și îi șoptește ceva la ureche. nici una nici două, Ion se ridică-n picioare și începe să facă flick-flack-uri prin sala bibliotecii. îl potolesc și ieșim pe hol la o țigară. n-am apucat să ne terminăm "lucrarea", că a venit șeful cabinetului de partid și l-a invitat pentru o discuție cu secretarul de partid -Alexandru Valentin, între alte și șeful catedrei de materialism dialectic și istoric. trec, de unul singur, la a doua țigară holistică. vine șeful cabinetului și mă invită și pe mine să merg la cabinet. înăuntru era Ion, roșu de furie și transpirat, Valentin și tinerelul necunoscut. Alexandru Valentin ne spune că are încredere că noi doi apărăm virtuțile doctrinei materialiste. Ion deschide ușa cabinetului și începe să facă flick-flack-uri. în '83, grupa noastră a fost premiată de Senatul Universității București, pentru că a fost cea mai brează grupă de studenți la capitolul mărimii mediilor. am primit, drept recompensă, o excursie la Vulcanii noroioși și Măgura Buzăului. stând acolo, călare pe una dintre sculpturi, vine Ion la mine și-mi șoptește la ureche: ăla voia să dau note despre voi. și iară a început să facă flick-flack-uri. cu puțină răbdare, sper să dau peste pozele făcute la fața locului. nevasta lui Ion a primit repartiție la Mangalia. Ion a luat repartiție la Fetești, pentru a fi la jumătatea drumului dintre mama și copiii săi rămași în grija bunicilor la Buzău. din '95 familia Stanciu stă... la un loc!
=  mai ai un flick-flack disponibil, adriene?	Tudor Negoescu [25.Dec.08 22:53]
să povestim despre acea perioadă și să ne eliberăm. iată o posibilă soluție. din toate aceste mărturii, puse cap la cap, ar ieși o carte fabuloasă. mai ai un flick-flack disponibil, adriene?