| = Adela, | Nicolae Popa [06.Jun.07 20:45] |
| Nici nu știu cum să-ți spun... Încearcă să-ți vezi propriul poem punînd accentul pe această secvență teribilă: "îmi azvârl brațele în toate direcțiile doar așa trece frica frica adâncă de mormântul în care te-aș putea găsi întors pe dos ca o mănușă neagră ca un funigel fierbinte" Personal, după această baie de foc și țărînă, nu mai prea suport să aud explicvații gen "câtă arsură în noi și câtă dramă pe marginea acestor ș.a.m.d" E doar o părere, firește, încurajată și de bucuria descoperirii pe final de zi-lectură a unui poem deosebit, oriunde s-ar sfîrși! Felicitări! | |
| = Nicolae | Adela Setti [06.Jun.07 20:49] |
| mă bucur să aflu că ți-a plăcut textul... oriunde s-ar sfârși. textele din seria asta se vor, ca tonalitate și registru, ușor frivole ("Falsități cotidiene"), de unde anumite fragmente superflue lăsate înadins necenzurate. îți mulțumesc și te mai aștept. Adela, cu prețuire | |