| = UsindoAripilePlansul | GAP [09.Apr.03 14:09] |
| Deschid cu teama inima mea...Acolo asteapta pe marginea unei stele un copil leganandu-si picioarele...Nu este micul print..el avea sa vina cu floarea lui mai incolo...Si veam pline de jucarii bezna aceea din care tasnea sporadic sangele alb, de ingeri, dezlegat de vena cava interioara...Destinul lasase acolo stele - desi nu exista destin si stim - si mai ales plangea amar cineva prin fiecare colt...Acest om are ingeri fluturandu-i prin cap! Strigau mai multe femei de-odata razand spermatic catre trupul sufletului meu scurgandu-se prin clepsidrele plasmuite din nisip...Nu se vedeau lacrimile de suflet caci prin nisip - logic la urma urmei nu? - nu se vede nimic...Nici nimicul nu e penetrabil prin nisipuri...Am iubit si marturisesc, am iubit mila mea pentru diferitele strigate de femei - mai ales pentru plansul lor am facut din oasele mele busole...Asdiscul nu a cercetat niciodata fundul acela de suflet cu gust de mare...Copilul sta pe coltul de luna doar...Apoi am cautat o usa...Usa plangea pe dinafara si am recunoscut imediat ceea ce am vazut pe toate scarile de blocuri si de case din lume...Unele usi plang acolo unde este in case de plans si nu se plange...Fugiti si priviti-va usile! Si apoi luati flori iubitelor care poate inca va mai iubesc si luati va zic, luati flori florilor si umpletile macar o data pe secunda de iubire...Nu se poate? Strangei lacrimile de pe usi cu buzele si cu limba - si asa folositi limba aia pentru sexul oral si nu se scandalizeaza nimeni - si mergeti mai oameni buni in alte parti...Nu este sentiment mai dur decat nezborul neliber..."Iarta Doamne pactele noastre precum si noi iertam greselile gresitilor nostriiiiiii."...Las florile pentru ele sa seteobea lacrimile de pe usile de la intrare - aceleasi intotdeauna cu cele de la iesire - si apoi ascund intre penele mele oftaturile acelea lungi in noapte, trasul acela nefiresc catre sexul de obligatie, acceptarea resemnata si minciuna - fie si ea prin omisiune - si las usa curata...Am fost si la usa ta o data...De ce ai lasat sarmalele alea reci la usa? Stiai ca am sa vin? Hai sa-ti dau o mangaiere de la Dumnezeu sa-ti tina de cald si sa-ti deseneze Calea, Adevarul si Viata. O resemnare este in fapt tot o minciuna chiar daca este mascata social, teologic sau patologic...Hai sa-ti mangai genunchiul cu pietrele de oasele mele si o sa uiti ca trebuie s stai numai in genunchi in fata oamenilor...Nici in fata ingerilor! iti conjur! Nici in fata ingerilor! Numai in fata Lui! Mereu a Lui! Hai ca inchid - sau cos cum bine zicea o inspiratie - sufletul asta ca deja este curent si ne trage suferinta la lacrimi... Se dau: ingerul vazacios de lacrimile de pe usi si ingerul neresemnacios. | |