| = Gabi | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| O singura sugestie am.La ultimul vers parca rima nu cade prea potrivit.Adica ar trebuit tot folosit "asta-s eu" dar parca ar mai trebui ceva pe langa.Ceea ce e inainte parca rupe un pic ritmul. Mi-a placut solutia rimei in a treia strofa.Nu se simte diferenta fata de restul poemului sa stii ( am citit si cu voce tare ). A doua strofa a fost ce-a care m-a incantat cel mai mult cu ceasornicul si coastele ;) "asta-s eu" -> imi pare bine de cunostinta :) Cu prietenie, clau | |
| = Claudiu Tosa | Gabriela Petrache [24.Feb.04 09:58] |
| Clau, să știi că poezioara asta am scris-o așa, pe nerăsuflate, sîmbătă, în nici 5 minute. Am scris și i-am și dat drumul fără să mă gîndesc absolut deloc la rimă, ritm. Ieri era cît pe ce s-o șterg, m-a temperat un prieten cu argumentul că așa cum e, face parte tot din mine. Iar acum simt că nu mai pot reveni nicicum asupra ei. Finalul frînt brusc, îl simt ca pe o concluzie după care nu mai pot adăuga nimic. Mulțumesc pentru trecere și pentru cuvintele prietenoase. Gabi | |
| = 5 minute astrale | Daniel Bratu [24.Feb.04 13:27] |
| Chiar daca ai scris poezia in 5 minute, "pe nerasuflate", dupa ceea ce a iesit pare ca timpul s-ar fi dilatat nefiresc, dincolo de marginile orelor si zilelor de mestesug, iar nerasuflarea ar fi durat peste masura ramanerii sub apa a sirenelor. Adica, e o poezie superba, zdravana, care se citeste pe nerasuflate, de mai multe ori. Rima e pusa acolo unde trebuie sau, daca e asa cum spui, rima de 5 minute, curge navalnic printr-o palnie fermecata, aurita cu pulbere de talent. Pacat de graba din final. Nu mai trebuie adaugat, trebuie usor finisat. Finisare de 5 secunde. Claudiu a observat ceva, dar eu nu sunt chiar de acord cu el. Rima ultima e buna, e luminoasa, are tot ce-i trebuie. Chiar si trimiterea pontoasa la frumosul cantec al juniorului Banica. Ritmul asisderea. Versul trei din ultima strofa e cel cu pricina. Stiu ca faci trimitere la o poezie a ta mai veche, mereu delectanta si actuala ("Nu sunt o papadie"), dar cred ca trimiterea se putea face si altfel: "din recuzita păpădiei doldora de logică", insirata si infasurata de acel "doldora", cu "logica" suspendata fara reazem de rima s-ar putea transforma, fara ca minunata poezie (si nici chiar versul) sa sufere prea mult, in: "din recuzita păpădiei, abraziva," Mi-ai doborat recordul de 10 minute in coacerea unei poezii (manifestul meu impotriva albului de spital al versului). 5 min pentru o poezie rimata si ritmata mi se pare foarte putin. Daca asta e rezultatul dupa 5 minute, cred ca poezia ta de o clipa va intra in manuale, pe langa Arghezi si Goga :). In comentariul la comentariu (daca va fi) prevad ca vei demonstra injustetea celor spuse de mine cu privire la insusirea papadiei mustind de logica. Niciodata abraziva. Oare? Felicitari pentru nivel, il meritai mai demult, de pe vremea insamantarii unei alte primaveri. Poezia este buna, iti multumesc pentru ea si iti urez ca asupra ta sa se pogoare, din ce in ce mai des, acest gen de minute "astrale ale omenirii". | |
| = Danielului Bratului :P | Gabriela Petrache [24.Feb.04 16:01] |
| Daneeeee, ai dreptate, ai inceput să mă cunoști. Mă zgîria auzul si mă mînca pielea numai citind despre recuzita păpădiei, abrazivă :)))). Îți spun eu, poezia asta va rămîne așa cum e, indiferent care ar fi consecințele. Păpădia doldora de logică mă caracterizează, sunt eu, abrazivitatea baaaaaa. Lămuriri suplimentare la următoarea întîlnire de grup vesel, acum mulțumesc pentru felicitări și ne mai citim, contrazicem eventual :)). Mulțam și de critici și de vorbe bune. | |