| = despre lupi | pusca ioan gabriel [29.Feb.04 11:20] |
| L.u.z. am incercat sa inteleg textul ca o ofranda adusa prietenilor care inseala,'ucid' dar am sesizat pe finalul textului ca ai marsat doar pe implicarea imaginii chiar dandu-ne asigurari despre aceasta:) Efectul , da ! Cred ca este in ansamblu cel scontat de tine.Adica, eu cel putin, inteleg ca nu ai nimic cu lupii. Ar fi trebuit sa legi in text si jumatatea plina a lupilor nu conteaza albi sau alta culoare.Iti garantez ca daca 'tatal lupilor' ar citi textul te-ar acuza de ura de rasa! :) Lupii sunt pe langa iaginea descrisa de tine Uniti! Nu ataca in haita...haita este de fapt Familia! Tu si cu ai tai nu aveti grija unul de altul?La fel si ei! Pe de alta parte romanii si dacii au istoria legata de lup! Romulus si Remus crescuti de lupoaica si DRACONUL steagul dac .Si daca ai sa privesti mai atenta sunt sigur ca lupii nu inseamna ptr tine doar frica si moarte! Incearca sa-i privesti si de aproape. Deseori doar doua simturi inseala..:) | |
| = detasare/alegorie/implicare? | Deliu Stejan [29.Feb.04 16:20] |
| Mai intai, da-mi voie sa-ti ofer cateva sfaturi sau sugestii, cum doresti, ia-le ca de la cineva care scrie de multa vreme sau ca de la cineva mai vechi pe site, sa zicem asa, ca sa nu interpreteze nimeni ca ma dau rotund si apoi iti raspund la parerea ta din subsolul textului meu. Trec peste rugamintea de a-ti revizui putin textul, are cateva greseli de typo si multe initiale lipsa, dupa punct. Ca sa nu gresesti cand postezi, reciteste textul - e valabil si pentru comentarii. Ceea ce incerci tu este o prezentare a lupului, in special a celui alb, facuta detasat (asa se doreste a fi), insa amprenta gandului tau e tusata prea gros aici. Adica, daca doresti sa folosesti in text procedeul "detasare", trebuie si sa ai un narator la pers. III-a neutru, sa faci cititorul sa il simta doar pe lup, nu si pe tine, nu si durerea sau sentimentele pe care le nutresti, empatia certa fata de prada. In "detasare" nu trebuie sa te simt pe tine ca voce, ci o relatare, rece, ca o stire, in momentul in care implici si parerea ta despre ce si cum face lupul, termeni de comparatie, ai pierdut detasarea, asadar trebuie sa decizi, zic, spre care stil doresti sa mergi. Ori te implici si folosesti cateva tuse personale, care iti salveaza textul, practic poti face orice in proza, cu conditia sa stii cum sa o faci, ori ramai la expunerea detasata, de tip relatare, eseu, stire, chiar. Depinde de efectul pe care il doresti. Pentru a pune unui text in proza calificativul de "proza", chiar scurta, trebuie sa incerci sa inchegi subiectul pe care il abordezi, cu inceput si sfarsit, clare, cu substanta. Inceputul tau e bun doar in primele doua propozitii. A treia care e o fraza, (evident, mai lunga) se distanteaza semantic de primele doua, pentru ca incepi sa spui ca aceste animale sunt indiferente la "varsarea sangelui nevinovat" - asta se stie, nu aduci nimic nou cu formularea aceasta, tu doresti sa insisti asupra gestului, insa e in firea lui, a lupului si a pradatoarelor in general, sa se comporte astfel. (cu alte cuvinte, aici se simte ca vrei sa intorci cititorul pe anume cai, urmarite de tine, autorul) Sa zicem ca mai incolo ar merge, desi e aceeasi senzatie, ca urmaresti sa expui ceva, alegoric. Al treilea alineat confirma acest lucru, mai usor in primele doua fraze, in a treia, metaforizand in exces si nepotrivit contextului. Daca te referi la o fiinta din regnul animal, aceea e doar un animal, adica nu stie sa minta, alegoria e clara, din punctul meu de vedere, insa nepotrivita in context. Sigur ca poti sa faci o asemanare cu un comportament uman (iata, fabulele exceleaza la acest capitol) dar nu il poti face pe un biet lup din padure ipocrit sau mincinos pentru ca el, habar nu are sa se comporte astfel, in primul rand ca nu vorbeste, ca sa poata minti. Si apoi, crede-ma ca e mai nevinovat decat un om posedand aceste atribute, lupul ucide pentru a supravietui, omul poate fi ipocrit, rau sau chiar sa ucida pentru ca este pervers sau deviant sau are abateri grave de comportament, omul in aceasta ipostaza e infinit mai ticalos decat un lup care ucide pentru a supravietui. Inteleg indignarea, nici eu nu suport scenele insangerate de pe Discovery, dar stiu ca asa sunt ei facuti, e normal sa ucida, pentru a se hrani. Trist, dar adevarat. In final, imi pare ca incurci putin itele, tocmai din acest punct de vedere, te referi la moarte psihica, cea data de lupul alb, e destul de ambiguu, ti-o spun ca cititor. Sugestia mea este sa te hotarasti. Alegorie sau prezentare, relatare. Eu simt ca e alegorie. Dar atunci, mai ai de modificat. Sper ca mi-am explicat bine opinia la lectura. In paranteza fiind spus, motivul lupului (de stepa sau nu) l-am intalnit (fara sa-l caut in mod deosebit) extrem de des, chiar si aici pe site. Poate merita sa dai o cautare, sa vezi, eu n-am cautat si nici urmarit, ca nu ma preocupa. Uite, in paranteza fiind spus, lupii pe care i-am adorat au fost cei ai lui Kipling, familia adoptiva a lui Mowgly. Exista cazuri reale, de adoptie a copiilor in comunitatea lupilor!! mi se pare F. Boas, studiaza fenomenele izolate, cazurile copiilor institutionalizati si cei privati de societate, adoptiile in sanul haitei de lupi, deci, legenda, legenda, dar cu un iz puternic de adevar. Si la fel de valabile sunt si motivele redate de pusca ioan gabriel. Despre parerea ta, ma bucur ca ti-au placut textele mele, ca te-a regasit in Adele, nu esti singura, la lectura s-a intamplat mai multor persoane, si ma mai bucura sa constat, ca ai considerat ca ai de invatat din felul in care se prezinta, se expune in texte (pentru ca merg foarte mult pe ideea de mesaj mutiplu) asa ca receptarea lui, a textului, ma bucura. Adele este un personaj deja notoriu, imi apartine, este copilul meu, imi asum paternitatea acestui personaj, singurul lucru pretios pe care il am, averea mea. In consecinta, nu voi permite niciodata, nimanui, sa-mi "agreseze" copilul, intr-un fel sau altul. Mesajul Simonei era pentru mine, ai interpretat gresit, nu-i absolut nici o problema! | |
| = 10x, 10x ... | brailescu ioana [29.Feb.04 23:02] |
| nu am nimic cu lupii in general, ideea era ca lupii albi par perfecti pe dinafara, dar pot ascunde multe... exact ca prietenii prefacuti, pe care nu i-i doresc nimanui. deliu stejan, intentia era de alegorie... care s-a incurcat pe parcurs cu prezentare si o iesit un ghiveci (recunosc)... pusca ioan gabriel, precum am spus si mai sus, nu am nimic cu lupii. era o metafora, sa-i spunem asa... multumesc pentru criticile de pana acum si mai astept si altele deliu, pana cand ai sa o "cresti" pe adele? adica... sper ca or sa ami urmeze si alte texte, nu? | |