Comentariile membrilor:

=  Rade-i mortii	Daniel Dinescu [09.Mar.04 12:20]
O lacrima pentru ea si un brat de sprijin pentru tine... Deja te-ai obisnuit sa-mi aduci lacrimi in ochi, dar sunt si lacrimile ochilor tai, sa stii ca bunica ta va fi tot timpul cu si in tine, nu te teme de uitare, nu se va intampla; ea stie ca ai iubit-o, mult, ea stie ca tu ai scris si rade de acolo, din lumina impreuna cu Hristos pentru ca a invins moartea...si Petrica al ei are grija... Iti suntem alaturi... Pe curand, DAniel
=  Daniel	Dănilă Florentina-Loredana [09.Mar.04 12:37]
Multumesc, Daniel! Si eu cred că râde. Noi toti ar trebui să ne obisnuim de pe-acum să râdem chiar si atunci.
=  Lore	sorin teodoriu [09.Mar.04 19:17]
'Cand norii se ingramadesc pe cer, e semn ca va ploua. Atunci nu mai e nimic altceva de facut, decat sa astepti sa cada ploaia. La fel este si in viata cand un destin se afla in desfasurare. Daca nu s-a implinit inca vremea, n-are rost sa-ti faci griji si sa te silesti sa-ti modelezi viitorul; mai potrivit este sa-ti aduni puterile trupului, mancand si band, si pe cele ale spiritului, fiind bine dispus. Soarta vine de la sine si in momentul acela trebuie sa fii gata.' Yi King Bunica ta a fost extraordinara - la fel as vrea sa fiu si eu cand va veni soarta. Odihneasca-se in pace. Sorin
=  Sorin	Dănilă Florentina-Loredana [11.Mar.04 08:26]
Multumesc si tie Sorin pentru gândul adresat ei. Dacă vei vrea să fi la fel, sigur vei reusi. Am avut totdeauna convingerea că omul se duce asa cum trăieste si chiar îsi alege oarecum finalul. Am mai privit în jur si mi s-a confirmat. Numai bine! L
=  Remarcabil	Ghinea Nouras Cristian [24.Mar.04 16:34]
Remarcabil felul în care ai tratat un subiect răvășitor; se simte vibrația experienței trăite și asumate. Talentul de bun povestitor este evident, ca și impresia de spontaneitate, deși știu că în spatele "spontaneității" se ascund uneori munți de ciorne mototolite. Nu te poticnești, ții ritmul, uneori poate cu exces de cuvinte, dar tablourile sunt vii, aproape la fiecare frază arunci câte o "poantă" care, cel puțin pe mine, m-a făcut să alerg din ce în ce mai curios spre deznodământ. Totuși, am remarcat în mod special această poveste pentru o mișcare genială - superba interpunere din final, anunțată oarecum de episodul cu cântecul din salon. O încununare neașteptată a tensiunii acumulată în crescendo. Un text care invită la re- și recitire!
=  La re- și recitire	Ghinea Nouras Cristian [24.Mar.04 16:44]
Remarcabil felul în care ai tratat un subiect răvășitor; se simte vibrația experienței trăite și asumate. Talentul de bun povestitor este evident, ca și impresia de spontaneitate, deși știu că în spatele "spontaneității" se ascund uneori munți de ciorne mototolite. Nu te poticnești, ții ritmul (chiar dacă pe alocuri cu exces de cuvinte), tablourile sunt vii, aproape la fiecare frază plasezi câte o "poantă" care, cel puțin pe mine, m-a făcut să alerg din ce în ce mai curios spre deznodământ. Și totuși, nu aș fi ales în mod special această poveste, dacă nu ar fi fost superba interpunere din final, anunțată oarecum de episodul cu cântecul din salon. O încununare remarcabilă și neașteptată a unui crescendo inteligent construit. Un text cae invită la re- și recitire.
=  frumoasă critică	Dănilă Florentina-Loredana [25.Mar.04 08:18]
Cristian, sunt încântată de tot ce-mi spui, atât de încurajator pentru mine, dar mai ales mă uimeste si mă bucură faptul că ti-a atras atentia interpunerea din final. Mă uimeste pentru că, dacă cineva a sesizat, înseamnă că mi-a reusit. M-am temut că nu va fi înteleasă ideea. M-am temut că textul ar putea părea patetic, având în vedere implicarea emotională. Dacă tu îmi spui că e bine, m-am linistit. Cât despre ciorne mototolite, nu e cazul. Pun pixul pe hârtie si curge. Recitesc însă de multe ori si mai schimb câte un cuvânt pe ici pe colo, o expresie deranjantă. Când mă apuc de scris am în cap doar o vagă idee despre ce va urma. Cu multumiri pentru a-mi fi făcut cea mai mare bucurie pe ziua de azi, Loredana
=  Afară-i vopsit gardul...	Ghinea Nouras Cristian [25.Mar.04 08:32]
Loredana, în dialogul nostru literar văd că a apărut și un moment... penibil, care mi se datorează sută la sută. Grăbit fiind ieri să plec, mi s-a părut că mesajul meu întârzia prea mult și l-am rescris, la repezeală, din cap. L-am trimis din nou, cu alt titlu (afară-i vopsit gardul... înăuntru același leopard amărât). Trebuia să fi citit confirmarea. Îmi cer scuze, poate remediez cumva.
=  fără griji inutile	Dănilă Florentina-Loredana [25.Mar.04 10:08]
Nu-ti face griji, Cristian, avem si-asa destule! Si mie mi s-a întâmplat, din acelasi motiv, să trimit un comentariu de două ori. Oricum, mi-a făcut plăcere să citesc de două ori frumoasele cuvinte. Iar insistenta ta de a-mi trimite mesajul, cu toată graba pe care o aveai, spune mult si înseamnă enorm pentru mine.
=  Bunii nostri	Marina Bernicov [22.Apr.04 14:10]
Intr-un birou pe undeva, in spatele calculatorului(de asta data mare, mare noroc pentru mine nemernica masina )mi s-au umplut ochii de lacrimi. E un altfel de plans, de care nu am avut parte in ultimul timp. Pentru asta iti multumesc. Cred, cu incrancenare cred, ca daca fiecare din noi, norocosii cu bunici, ar scrie despre, ne-am emotiona la fel de mult si de fiecare data altfel.Pentru alt suflet. Si o carte carev sa cuprinda cateva zeci de bunici ar fi hrana pentru nefericitii fara de ei.
=  cartea cu bunici	Dănilă Florentina-Loredana [22.Apr.04 14:26]
Marina (ce nume frumos ai!), îti multumesc pentru că m-ai citit si mă plec în fata ochilor tăi care au lăcrimat. Mi se pare o idee foarte bună cea cu cartea bunicilor. Pe curând!
=  calatorie	oprea valentin [02.Oct.05 19:06]
cred ca am sa ma opresc aici cu lectura pe ziua de astazi, fiindca efectiv m-am indragostit de tine. imi vine sa ma urc in masina si sa plec in lume sa te caut.
=  Valentin?	Dănilă Florentina-Loredana [09.Jun.04 15:23]
A...am rămas cam blocată. Uneori e periculos să te îndrăgostesti în felul acesta. Totusi nu dau sfaturi nimănui. Sunt de acord că te poti îndrăgosti de cineva doar citindu-l. E bine că te-ai oprit.