| = Dara | Motoc Lavinia [24.Mar.04 18:10] |
| Sugestie: ai putea scoate unul din acei doi " ce" situati prea aproape unul de celalalt in versurile" ce da trecatorului/ ce se incumeta". In rest e atata liniste si inflorire aici, ca nu am mai nimic de spus. | |
| = acquis :) | Dara Blu [24.Mar.04 18:33] |
| Multumesc, Lavinia. Am operat. Sper ca nu am stricat mai mult decit trebuia. | |
| = frumos | Alice A [24.Mar.04 23:12] |
| Frumos, Dara! As vrea sa pot spune mai mult, dar am sa ma las doar purtata de poezia ta spre un pol al copacilor cu flori de zapada. | |
| = pe strazile cu liniste | Mae Stanescu [25.Mar.04 17:33] |
| simt necesitatea unei virgule dupa "trecatorului" si "soare", soare care nu prea se potriveste cu luna de la inceput. scrii cu multa sensibilitate. | |
| = luna si soare | Dara Blu [07.Apr.04 13:50] |
| Este un fenomen care ma intriga, mai ales primavara. Privesc seara la lumina lunii (de obicei, asta este ora la care ajung acasa) o ramura pustie cu citiva muguri abia vizbili, ititi pe la incheieturile ei...Vad aceeasi ramura dimineata, la lumina soarelui, acoperita de un verde crud rarefiat, mugurii explodand in timpul noptii. Seara, acele idei de frunze sunt in aceeasi stare in care le-am vazut dimineata. Ei bine, in dimineata urmatoare, frunzele sunt mai puternice, mai verzi, mai bogate...si tot asa in fiecare zi, pina cind ramura respectiva devine coviltir de umbra. Si astfel in mintea mea se formeaza o intrebare: ce minune se intimpla in intervalul dintre luna si soare, minune ce are ca rezultat cresterea intensitatii fortei Vietii? | |