| = e delicioasă... merită citită | Virgil Titarenco [05.Apr.04 01:51] |
| E superbă dar... eu aș renunța la ultimul vers sau i-aș schimba nota melodramatică în ceva asemănător cu nota poeziei ce îl precede. Versul "Dar era zurlie și era și-urâtă." l-aș schimba cu "Dar era zurlie și era urâtă." Corectează typo la " doi prietenii vechi" Părerea mea e că e delicioasă.... Am rîs cu lacrimi... am să mai revin.. | |
| = pareri, sugestii, sa nu te superi. | elena maria [05.Apr.04 03:58] |
| da, misto. Uite observatiile mele: ultima strofa complet nefolositoare. Se poate incheia toata poezia cu penultima si cred ca e mai bine asa. Penultima strofa, "faci ce vrei cu mine, ma tragi de urechi" ar fi poate mai bine " fa ce vrei cu mine, ia-ma de urechi!" sau ceva pe acolo, la...ah cum se mai numea modul asta in gramatica romana? Acel mod in care tonul este poruncitor!? Uf,bai ce m-am ramolit..hai care ma ajuta? ca precis n-o sa dorm la noapte tot intrebandu-ma cum se numea modul asta al verbelor? Apoi "doi prieteni", ai un typo acolo,(ai pus doi i) "dar era zurlie si era urata" nu trebuie acel Si de la "si-urata", strica ritmul. What about "M-ati uitat cu totul, parc-ati fi nauci" in loc de "naluci"? Apoi ne informezi ca pierzi pluralul in strofa intai dar strofa a doua e totusi la plural. Abia la a treia strofa treci la "tu". Imi amintesti de tatal meu care era un tip tare-tare timid. Atat de timid incat se fastacea chiar in fata prietenelor mele. Si le lua ba cu "dvs" ba cu "tu" si cu "matale"...:) Poezia este simpatica si are o idee haioasa, mi-a placut. | |
| = evrika | elena maria [05.Apr.04 04:18] |
| evrika! se numea "imperativ"! Hai ma ca nu m-am ramolit total... | |
| = Consideratiuni "de forma" | Viorel Gaita [05.Apr.04 05:30] |
| Cateva consideratiuni in ceea ce priveste forma, in afara de ceea ce s-a mai spus: in versul “Am gonit eu muza? Hai să fim serioși!” n-ai nevoie de “Hai”, dupa parerea mea, introducerea lui modifica accentual lui “seriosi”. Nu pierzi nimic daca-l scoti, ba as zice, dimpotriva. La fel in versul: “Te-am dat dispărut, am scris și la ziar, ai putea sa te debarasezi de “si”, fara pierderi majore, dar cu castig in muzicalitate. In versurile :” Mi-a venit la ușă un moșneag cam hoț/Cu o poezie bleagă și-amărâtă” se strica un pic prozodia, datorita celui de-al doilea vers. Nu intotdeauna muzicalitatea si melodicitatea e data de respectarea aceluiasi numar de silabe. Versul doi ar putea fi prelungit in cazul asta de exemplu cu “cam”: Mi-a venit la ușă un moșneag cam hoț/Cu o poezie bleagă și “cam” amărâtă”, stiu ca reptitia lu “cam” e redundanta, dar sunt sigur ca ai sa gasesti altceva. La fel si in versul “Au ieșit vecinii, au chemat pompierii…” se schimba accentul pe “pompierii”, dar nu deranjeaza, pentru ca de data ata e in spiritul poeziei. In general, pentru o buna prozodie, iti recomand sa-ti citesti poeziile cu voce tare, dupa ce le termini de scris. Despre continut, nu pot sa zic decat ca e o poezie haioasa, fara pretentii care trimite la versul sprintar al lui Toparceanu si pe undeva la ironia din unele parodii ale lui Calimero, alias Ghiocel. | |
| = „Prietenii știu de ce” | Vasile Munteanu [05.Apr.04 05:55] |
un vers râde, un vers plânge tu arzi mocnit în amândouă - ascultă sfaturile pentru poezie, citește versurile când „te plouă”. Cu afecțiune, | |
| = modificari | Cristiana Miu [05.Apr.04 11:56] |
| Dragii mei, am corectat ce am putut la prima vedere. Mai lucrez eu la poezia asta. Ultima strofa nu o scot, daca nu va e cu suparare ca va trimite inapoi in lumea poeziilor mele de zi cu zi. In legatura cu alternanta plural, singular e voita, exact in spiritul acelei fastaceli pe care ai invocat-o, Ellen. Va multumesc si imi sunteti dragi toti. | |
| = versul versului versificat | silviu dachin [06.Apr.04 15:11] |
| nu pleaca el versul asa usor. atat ca uneori mai moare. dar invie mereu, el, versul! | |
| = parere | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| Mie mi-a placut textul, consider ca-i reusit. Bine reglata si doza de umor, fara excese a fost distribuita in mod constant as spune. | |