| = mae = piatra? | dana popa [08.May.04 00:41] |
| Un poem trist, sau cel putin asa il percep eu, in care autoarea constata ca ea nu e o stea dintre acele mii de stele nascute de D-zeu, se considera doar o piatra a nimanui.. | |
| = ... | Andrei Dobos [08.May.04 00:47] |
| ...sau "piatra pe care n-au bagat-o in seama ziditorii". bag de seama o evolutie de la textul anterior in ceea ce priveste dimensiunea biblica. de dorit ar fi sa nu ramana doar o "inspiratie mitologica" | |
| + "Doamne, priveai și râdeai"... | Silvia CALOIANU [08.May.04 02:11] |
| Eu vad "Piatra" - scrisa aici cu majuscula - ca pe o interventie surprinzatoare in mersul lucrurilor, ca pe un inceput (de la "piatra de temelie"). Insasi linistea anuntata mai sus, parca ar confirma acest fapt ("și mai nășteai o mie de stele // până când / s-a făcut liniște"), ideea contribuind si la un capat de antiteza (textul incepe cu "la temelia cerului")... Ar mai fi de amintit demiurgul ramolit, razand impasibil, aruncand stelele, posibil, cu o inertie-nebunie presupusa de senectute... Faptul ca permite diverse interpretari, se stie ca nu e decat in favoarea fondului poetic. P.S. Nu stiu de ce anume "de pe prispa orionului"...ce semnificatie ar avea?... | |
| = Mae | Daniel Dinescu [08.May.04 03:03] |
| Daca tot e cum vedem, ei, uite ca eu vad un Dumnezeu bun (nici un demiurg de-al Silviei! :)!), care creaza lumea, iar Piatra e, firesc, cea din 'capul unghiului, Mantuitorul, care vine in lume din cer, acela e 'muntele albastru', sau Olimpul antic. Eu zic ca 'rasul' aici sugereaza bucuria creatiei. Iar 'piatra' mi se pare ca are si acel efect de a tulbura 'apele', de a sparge linistea pacatului si a mortii. Dar asta vad eu. Frumoasa poezia! Cu drag, Daniel | |
| = Frumos | George [08.May.04 11:34] |
| Eu vad cu totul si cu totul altceva. Un creator caruia s-a scurs timpul. (de orice natura ar fi el - creatorul). In concluzie, o poezie interesanta, care merita citita. | |
| = Piatra | Albu Vladimir [08.May.04 13:02] |
| Mi-a placut trecerea prin varstele omului si ideea pregatirii unei noi creatii... piatra aceea de care vorbesti poate fi piatra unghiulara destinata unui cosmos innoit, muntele sfant, legamant al unei revelari viitoare sau un sisific obiect al unui teatru absurd fara personaje. | |
| = curand | Mae Stanescu [08.May.04 13:15] |
| e interesant sa va descopar din comentarii:) va multumesc frumos pentru opinii, sunt in mare graba, nu as vrea sa intrerup firul imaginatiei. voi reveni peste vreo doua zile. doar atat, danei, nu , nu sunt Piatra, poate o piatra:) si silviei, cu imbratisari, nu "demiurg ramolit", ci Dumnezeul vesniciilor. cu drag. | |
| = hai sa fim seriosi | Stoian G.Bogdan [08.May.04 20:03] |
| mae,tata, poemul asta in ciuda parerilor contrarii date de unele minti pasive, este slabut rau. se incearca ceva dar nu are nimic de spus nici macar in subtext. insa mi-a placut ceva in mod deosebit : ideea, care lipseste cu desavarsire | |
| = Mae | MARILENA MIHAI [11.May.04 13:19] |
| Hai sa-ti dau un semn printre cuvintele mele care uneori nu au inteles.Ma plimbam printre ingeri si stele cu ochiul meu facut naframa peste cerul Lui.Si am strigat,cu glasul desfrunzit al inimii catre durere si chemare.M-a auzit si mi-a dat in dar iubirea. O mare nesfarsita de iubire...,dar mi-a luat aripile.Acum mi-e dor de zbor. | |
| = SGB, caly | Mae Stanescu [11.May.04 20:36] |
| mai, bogdane, tare m-ai facut sa zambesc, ai spus-o cu atat convingere incat nu-mi ramane decat sa-ti respect parerea. dar doar atat. caly, incerc sa simt dincolo de semnul tau:) cred ca stiu. | |
| = "la temelia cerului" | Farcău Pavel [11.May.04 20:59] |
| din păcate am ajuns în preajma acestor remarcabile versuri cam tîrziu..important e că totuși sunt aici, nu mai am cuvinte, finalul e năucitor "de pe vârful albastrului munte, prăvalită de nimeni, o Piatră"....acel nimeni...nu poate fi înlocuit sub nici o formă de orice alt cuvînt... dragă Mae, deși e o zi tristă pentru mine, mă simt acum mai bine, alături de "acel nimeni"..."de-acel al nimănui"... numai bine... | |