Comentariile membrilor:

=  Adrian	Geta Adam [04.Nov.04 16:22]
Eu te citesc, Adrian, chiar si in coborarea ta pe scara timpului:)
=  Distih pe dos	Andu Moldovean [04.Nov.04 16:37]
Distihul tau opus Adime, are cateva probleme: 1/ Nu ai ajuns clipa in care numai tu te mai citesti. Doar daca nu te referi la poezia ta, asta e altceva, pe tine doar tu te citesti toata viata. 2/ Scurta-i viata.. eu as zice ca nu e, e grea, dar trece :-) 3/ Trista soarta... soarta e soarta, n-ai ce sa-i faci, cum spunea cineva eu nu ma tem de moarte ci doar de vesnicia ei 4/ NU IMBATRANESTI ADIME!! Lasa-l pe tatal tau in gulagul romanesc sa se odihneasca iar noi hai sa facem ceva din "gulasul" asta in care traim! :-) Cu toata stima si aprecierea, Bobadil.
=  Adrian	Albu Vladimir [04.Nov.04 18:02]
Adriane "tortionar" ce esti... pe faza asta imi datorezi un sonet scris de la dreapta la stanga despre revolutia cadanelor :))... nu fi trist Adriane viata isi pastreaza sensul la fiecare capat al ei.
=  Geta, Andu, Vladimir	Adrian Munteanu [04.Nov.04 19:02]
Geta - știu și e bine să nu fii singur. Poate mai apare și altă scară. Andu - e o constatare din realitatea imediată, aceea că ne subțiem rândurile . Parcă nu mai pare fantasmagorică imaginea momentului când vom fi singurii lectori ai propriilor texte. Măcar să vin și eu cu un semnal de alarmă, așa cum mă pricep. Mulțumesc pentru restul încurajărilor. Vladimir - promit să nu mă las. Când voi ajunge la capătul scării, voi bâjbâi până voi găsi alte trepte, oriunde vor duce ele. Cât despre sonet, iată că mi-ai dat o idee. Pe curând,cu bucurii și speranțe.
=  Nimeni nu imbatraneste scriind poezie	Codrina Verdes [04.Nov.04 20:18]
Adrian, stii prea bine ca tu nu faci parte dintre autorii care-si vor lectura singuri propriile creatii. Nu putem dilata timpul asa cum ne-am dori, dar incercam pe cat posibil sa dam atentia cuvenita celor pe care-i pretuim. Permite-mi sa-ti spun in subsolul acestui distih, ca si tu ai ratat ocazia, involuntar de altfel, sa citesti cateva texte care ori ti-au fost dedicate ori au fost scrise la indemnul tau. Asadar, ni se intampla tuturor. Vinovat, singurul vinovat, e doar timpul, cauia nu intamplator i-ai dedicat poate cea mai mare parte a sonetelor tale. cu drag,
=  dana sunt.	Dana Stefan [04.Nov.04 21:47]
tu vezi copacul asta?! vezi ce face el pe linga altii?! sunt aici, uite... asta acum sa-ti ajunga, pentru ca e foooaaaaarte mult. fa bine si ridica-te! eu spun.
=  numai tu	Dana Stefan [04.Nov.04 23:52]
ca sa pricepi frazele de sus, da, acest text trebuie sa fii in stare sa-l citesti de la cap la coada si de la coada la cap. dar stii cum?! pana-l inveti de la cap la coada, pe de rost! stimata draga 'chiar ea', aici subiectele fierbinti nu sunt filmele erotice de la TV. pune mina si mai citeste. sunt indignata ca acest tip de comentariu sta imediat mai jos dupa semnatura mea. dar nu acesta este motivul pentru care am intervenit. nu stiu daca ma intelegi, stimata doamna/domnisoara.
=  de sub scară	Ion Diviza [05.Nov.04 09:11]
Ironia (tristă) a soartei e că la subsolul sonetelor rareori ți-am lăsat vreun semn, iar aici, sub această scară inversă, chiar îți las... :) Cu prețuire,
=  Codrina, Dana, Chiar ea, Ion	Adrian Munteanu [05.Nov.04 09:55]
Codrina - e drept că ratăm deseori momente importante, uneori decisive. Și iarăși e drept că timpul se face vinovat de însingurările și rateurile noastre. Tare îți mulțumesc pentru vorbele bune. Le consider un balsam. Dana - m-am și ridicat. Am privit îndelung copacul și cred că am împrumutat ceva din vigoarea crengilor lui. Ca întotdeauna, atingi corzi șubrede cu suntetul grav al determinărilor imagistice. Mulțumesc și pentru atitudine. Chiar ea - chiar nu am ce adăuga. Dana a avut bunăvoința să spună esențialul. Și era așa de ușor să privești și spre colțul opus. Hai să-ți mai spun ceva : am vrut mai întâi să așez distihul pe două șiruri oblice care urmau să se întâlnească în vârf, ca o scară. Numai puținătatea cunoștințelor mele tehnice m-a împiedicat. Dar și așa, cred că ți-e clar acum că am făcut și prin intermediul graficii o întoarcere pe firul timpului. Ion - nu contează când îmi vei lăsa un semn. De la tine e bine venit oricând. Măcar dacă aș reuși și eu să fac la fel. Gândul meue bun fiecăruia.
=  enubirudnag	Codrina Verdes [05.Nov.04 19:49]
Ca sa fii convins ca n-ai motiv sa te simti "coborand scara", viziteaza textele pe care ti le voi indica. Unul dintre ele mi-a scapat si mie in momentul aparitiei(eram in concediu), dar am obiceiul sa revin asupra unor autori. http://www.poezie.ro/index.php/poetry/79973/index.html http://www.poezie.ro/index.php/poetry/83565/index.html http://www.poezie.ro/index.php/prose/92534/index.html
=  Codrina	Adrian Munteanu [06.Nov.04 11:01]
Teribil de generos obicei, de a reveni la unele texte, la unii autori. Mie mi se întâmplă deseori în ultima vreme să rămân cu gura căscată, în fața unor gesturi sublime de care eu nu mă simt capabil, trebuie să recunosc. În principal tot din cauza timpului. Acum, după ce am aflat ce am aflat de la tine, nici măcar expectativa enunțată de uimire nu mai e valabilă. Pur și simplu sunt copleșit și mi-am pierdut cuvintele. Singurul lucru pe care pot să-l fac este să încerc recuperarea aceluiași timp despre care tot vorbim și să scriu, cu atâta nepermisă întârziere, tuturor celor care au avut un gând bun și despre mine. Din fericire mai sunt și alte exemple care nu mi-au scăpat. Nu e cazul să le mai enumăr acum pentru că și așa sunt bulversat de atâtea noutăți. Nici cuvintele de mulțumire pentru tine nu știu să le spun , ca să fie cât de cât la înălțimea gestului tău. Poate voi recupera odată. Toată prietenia mea.