agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 6829 .



« … Populate cu „omul nou, de tip socialist”, un personaj fără trecut, fără tradiții, fără educație, fără conștiință de sine »
articol [ ]
interviu cu folcloristul Florea Răgălie

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Titi Cosasu ]

2006-08-02  |     | 



A.G. Poate fi încadrat Teleormanul în zona etnofolclorica a Munteniei?

F.R. Da și nu. Și spun asta gândindu-mă la istoria recenta a acestei regiuni: județ de granița cu Imperiul Otoman, mai multe secole, dar și o perioadă de timp cu Imperiul Habsburgic. Datorită acestor vecinătăți, Teleormanul a fost în repetate rânduri stație – dacă nu și destinația multor refugiați de la sud de Dunăre și chiar de la vest de Olt. În sprijinul acestei ultime aserțiuni stau numeroasele toponimice compuse de la râul Olt sau provincia Oltenia. Desigur, folclorul teleormănean este o componentă integrată în cel muntenesc, dar cu particularitățile impuse de cele enunțate mai sus.

A.G. Considerați, după atâția ani de studiu , că nimic nu este mai universal decât folclorul. De ce?

F.R. Folclorul înmănunchează o serie de cutume, mituri, ba chiar și aspecte religioase precreștine, amestecate cu datini și obiceiuri creștine, prelucrate, șlefuite secole de-a rândul de artiști anonimi. Rezultatul este o sinteză durabilă, peste care anii din urmă au trecut fără să lase urme vizibile. Ultimele decenii, cu socialismul „victorios la sate și la orașe” și cu „omul nou” nu au produs rezultate semnificative artistic.

A.G. Adolf Spamer considera folclorul o știință a prezentului. Putem vorbi de contibuția dvs. la dezvoltarea acestei științe?

F.R. Eu nu cred ca putem îngloba folclorul în științele despre prezent. Lumea contemporană, caracterizată prin dezvoltarea impetuoasă a cunoașterii științifice în fizică, biologie, chimie și chiar și psihologie, cunoaștere care demolează credințele, superstițiile sau cutumele vechi de secole. În acest context nu cred ca putem vorbit despre evoluție în zestrea folclorică. Din contră, preocupările predominant științifice ale oamenilor duc la căderea în uitare a tradițiilor strămoșești. Beneficiul pentru folclor poate fi doar acela că acum, datorită circulației mari rapide a persoanelor și informației, se poate culege mai rapid și se face mai repede cunoscut faptul autentic de folclor.

A.G. Mai putem vorbi de diferențe majore între urban și rural în domeniul folclorului?

F.R. Desigur! Termenul de „folclor” a apărut în perioada pașoptistă, cînd intelectualii au luat cunoștință de valoarea literară a creației polupare care a început să fie publicată, și derivă din două cuvinte englezești care se referă la „ințelepciunea populară”, în sensul de înțelepciune tradițională a comunităților sătești. Nu putem vorbi despre un lucru similar la oraș unde viața este mult mai dinamică, iar gradul ridicat de școlarizare estompează și chair anulează tradițiile. Nu mai discutăm despre agresiunea kitch-ului acustic, vizual și comportamental din ultimile decenii, cînd refrene turcești, indiene, țigănești sau sârbești au umplut până la suprasaturare viața cotidiană din „cartierele – dormitor” ale orașelor mai mici sau mai mari, populate cu „omul nou, de tip socialist”, un personaj fără trecut, fără tradiții, fără educație, fără conștiință de sine.

A.G. Ne putem păstra identitatea într-un spațiu globalizat cu « Doina » și « Balada »?

F.R. Dacă vă referiți la „spațiul globalizat” în sensul virtual, în care informația devine globală, desigur! Atât doina și balada, dar și alte forme de manifestare a creației populare pot face parte din acest spatiu. Eu nu percep spațiul globalizat ca pe un pat al lui Procust, ci mai degrabă ca pe o orchestră simfonică în care un ascultator atent și competent poate distinge cu precizie melodia cântată de fiecare instrument.



Florea Răgălie (14 mai 1915, com. Săulești, jud. Gorj – 19 iunie 2003, mun. Roșiorii de Vede, jud. Teleorman). Licențiat al Fac. De Litere și Filosofie a Univ. București (1947). A fost profesor la Lic. “Anastasescu” din Roșiorii de Vede.
Ediții : Floclor din Teleorman, coordonator/ Alexandria/, Inspectoratul Școlar Județean Teleorman, 1972 (împreună cu C. Munteanu și M. Cazacu)

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!