agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 170 .



Din nou despre „contradicție” în proverbele românești
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Danaia ]

2020-05-30  |     | 



a) Un exemplu interesant este furnizat de paradigma care include trei termeni / concepte, și anume drac, lac și muma / mama dracului, între care nu se stabilesc întotdeauna relații similare, raporturile fiind chiar contradictorii. Astfel, dacă un microcontext paremiologic precum Am scăpat de dracul / Şi am dat peste lacul // mumă-sa (Zanne 1901: 577) relevă o anumită ierarhie a instanțelor menționate, lacul și muma dracului fiind instanțe marcate superior din punctul de vedere al maleficului / influenței nefaste, alte proverbe plasează toate cele trei entități pe poziții absolute egale. Sunt ilustrative în acest sens proverbele Tir mi-e dracul, tir mi-e lacul și Tiri dracul, tiri muma lui (Zanne 1901: 578), în care adverbul tír(i), utilizat în registrul popular (numai în corelație cu el însuși), lexicalizează accepția „totuna” (cf. „ce mi-e..., ce mi-e...”; „fie..., fie...”; „cum..., așa și...”, apud DLRLC). Astfel de „incoerențe” se explică foarte probabil având în vedere o valorizare mai complexă, care nu se limitează la identificarea diferențelor, aprofundarea unei anumite realități realizându-se inclusiv din unghiul similarităților / identității. În acest context, performarea ultimelor două enunțuri proverbiale a fost posibilă în virtutea identificării (metonimice și sinecdotice) între o entitate (i.e. dracul) şi habitatul specific acesteia (cf. lacul), respectiv între aceeași entitate și sursa generatoare (cauza) a acesteia (cf. mama dracului). Cel mai probabil însă, în opinia noastră, este ca aceste ultime structuri proverbiale să fi precedat cronologic tiparele frastice prin care se constată și se reprezintă discursiv diferențele / semele specifice, operația de discriminare conceptual-ontologică presupunând în principiu o așezare prealabilă a termenilor într-o ecuație a similarității.

b) În microcontextul Dracul nu face biserici, nici puţuri (pe) la răspântii, cu varianta Dracul nu face pomeni, nici punţi, nici uşi de biserici (1. cu referire la faptele celor răi: de la un om rău, (la) rău (te) aştepţi; 2. când se întâmplă cuiva o nenorocire; 3. când cineva face o greşeală mare fără voia lui, apud Zanne 1901: 588 sq.), formularea categorică nu pare a lăsa loc la… nuanțe. Și, totuși, ceea ce părea a fi rostit și fixat tranșant este „repus în discuție” cu unele… „amendamente” în proverbul De frica lui Dumnezeu, dracu a început a face fântâni şi poduri (Id., ibid.). Dincolo de a fi expresia unei simple atitudini… oscilante, și coexistența acestor două tipare este simptomatică pentru o tentativă gnoseologică aparte pe tărâm estetic, artistul popular creând o structură, aprofundând mai apoi o experienţă, revenind şi reformulând o „realitate”.

Notă a): În conformitate cu credinţele şi superstiţiile populare, lacul este unul dintre sediile dracilor, acesta adăpostind, prin urmare, mai mult… de un drac. În aceeași ordine de idei, la nivelul mentalității populare, principiul feminin a fost dintotdeauna asociat cu un grad superior de maleficitate. Legat de aceasta, Nicolae Iorga remarca următoarele: „Poporul nostru a crezut că dracul, fiind bărbat, nu poate fi destul de rău. Şi atunci a creat pe mama dracului!” (Nicolae Iorga, [1912] / 1972, Cugetări, București, Editura Albatros). Cităm în același sens și proverbul: Dacă am pus pe dracul în sac, voi pune şi pe mumă-sa (Cu privire la cineva care îi poate înşela și pe alţii mai şireţi decât acela despre care este vorba, apud Zanne 1901: 595).

Surse/Referințe bibliografice

Teleoacă, Dana-Luminița, Unități frastice constituite în jurul unor termeni religioși. Cu privire la limbile română, franceză și spaniolă (lucrare în curs de elaborare).
Zanne, Iuliu A., 1901, Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria şi Macedonia [Cu un Glosar româno-francez], vol. VI, Bucureşti, Editura Librăriei Socecu & Comp.


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!