În umbra morii lui Daudet, modestă
Mi-am cumpărat pământ pentru grădină:
Încadrată între sacri măslini, va fi păzită
De miile de cicade: o armată veselă, nonconformistă.

În grădina mea voi fi sădit piper,
Uitat în pripă de Dinescu, macul lui Celan,
Rozele nenumărate ale lui Macedonski
Și toate florile răului ale lui Baudelaire,

Vizitate de bărzăunii lui Peter Handke,
Și de albinuțele supraviețuitoare ale lui Jose Cela,
Iar roșul cireșelor cehoviene
Se-mpotrivesc vecinilor, să nu le deoache!

Aici am sădit mărul-stea al lui Walcott
Alături de pomii cu mere de aur,
Un gazon întreg cu iarba lui Whitman,
Împotriva melancoliei, antidot

Și loc de odihnă pentru tăietorii de lemne
Ai lui Thomas Bernhard;
Ciulinii lui Panait Istrati
Sunt, pentru turiștii rătăciți, minuni și semne.

Am pus și o baltă, cu luciu diafan,
Pentru rața sălbatică a lui Ibsen,
Pentru pescărușul lui Cehov
Și pentru broaștele lui Aristofan.

Sunt cu toții prezenți!
În clima binecuvântată,
Pot prospera în voie
În sunetele flautului lui Pan.