agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Pașadine în vers alb (73)
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-10-18 | |
Eu astăzi sunt , mâine nu sunt…
Sunt ca o umbră care pleacă , Urmând alt drum spre alt pământ, Prin noaptea care mă îneacă. Să pot opri orice furtună, Cu mine fac un legământ, În pribegia mea nebună, Mâine nu sunt , eu astăzi sunt ! Eu astăzi sunt , mâine nu sunt… Şi-am o durere-n ochiul drept, În mine văd oşteanu-nfrânt Cu platoşa zdrobită-n piept. Cu spada doar mai spintec norul, Un gând îmi este încă-avânt… Să-mi duceţi patima şi dorul Eu astăzi sunt , mâine nu sunt ! Eu astăzi sunt , mâine nu sunt… Mă calcă vremea în picioare, Nu pot să ţin un legământ De-a mă urca , zburând , spre Soare. Singur cu mine-n veci mă lupt, Cămaşa trecerii mă-mbracă, Din mers spre-nalturi întrerupt Sunt ca o umbră care pleacă. Eu astăzi sunt , mâine nu sunt… Un zori de zi fără de zi, Pierdut de-un glas într-un cuvânt Spre-a fi uitat şi-a putrezi. Văzând rupturile-mi din vele, Spre mine suflă un alt vânt, Mă bat cu morile rebele Urmând alt drum spre al pământ. Eu astăzi sunt , mâine nu sunt… O pasăre care-n zbor cade, In zborul ei cu-n ultim cânt Aduce ploile-n cascade, Și răzvrătit pe-a mea trăire, Un gând din mine-n lume pleacă, Mereu voi fi în răzvrătire Prin noaptea care mă îneacă. Eu astăzi sunt , mâine nu sunt… Frumos ca vârful unui munte, În lacuri reci – înalt răsfrânt Spre cer punându-mă chiar punte. În limpezimi care coboară Mă simt iubit de-o plină lună, C-un gând mă-nmpac în astă seară Că pot opri orice furtună. Eu astăzi sunt , mâine nu sunt… Eu sunt vuirea dintre şoapte, Între icoane sunt un sfânt Care vorbește zi şi noapte. În faţa candelei aprinse Văd în lumină un preasfânt Şi-n boabele de ceară-ncinse Cu mine fac un legământ. Eu astăzi sunt,mâine nu sunt… Un dor de umblet mă apucă, În palme Soarele-l frământ Şi-l las prin lume să se ducă Hai-hui , să umble în neştire, Nicicând prin lume să n-apună Să văd mereu a lui lucire În pribegia mea nebună. Eu astăzi sunt , mâine nu sunt… Un Făt-Frumos dintr-o poveste Care tot poartă alt veşmânt De-a fi mereu când nu mai este. Îmi stă cuvântul stins în gură Şi ploaia-mi cade pe mormânt, Clepsidra-mi e acum cu zgură- Mâine nu sunt , eu astăzi sunt ! Mâine nu sunt , eu astăzi sunt… În pribegia mea nebună, Cu mine fac un legământ Să pot opri orice furtună. Prin noaptea care mă îneacă Urmând alt drum spre alt pământ , Sunt ca o umbră care pleacă, Eu astăzi sunt , mâine nu sunt ! Un gând îmi este încă-avânt, Cămaşa trecerii mă-mbracă, Spre mine suflă un alt vânt Și-un gând de moarte-l las să treacă. Mă simt iubit de-o plină lună Și în lumina-i sunt un sfânt Nicicând prin lume n-o să-apună, Eu astazi sunt si mâine sunt. GEORGE NICA
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate