agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2248 .



SINAPSA nr. IV: semnal editorial + lansare 28.11.09, ora 11
presa [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [teotim ]

2009-11-25  |     | 



A apărut numărul al IV-lea al revistei "SINAPSA", care va fi lansat în cadrul Târgului de carte Gaudeamus, la standul Societății de Difuzare SUPERGRAPH/Editurii SOPHIA, sâmbătă 28 noiembrie, ora 11.


Din cuprins:

Părintele Dumitru Stăniloae semnează, în primele pagini ale revistei, articolul cu titlul „Liturghia comunității și jertfa interioară în viziunea filocalică”. Mulțumim pe această cale d-nei Lidia Stăniloae pentru generozitatea cu care ne-a acordat permisiunea de a publica acest articol în paginile revistei Sinapsa.

Renumitul teolog român arată că „împărtășirea de trupul și sângele Domnului e împărtășirea de realitatea eshatologică, nu numai întrucât e împărtășirea de trupul care a depășit corupția și moartea, de trupul de dincolo de moarte, ci și întrucât în împărtășirea acoperită și nedeplină de aici, ni se dă asigurarea împărtășirii descoperite și depline din viața viitoare. Împărtășindu-ne aici de trupul Domnului, trăim în trupul Lui primit forța atragerii noastre spre împărtășirea deplină si descoperită cu El în viața viitoare. În împărtășirea euharistică trăim dinamica eshatologică a Euharistiei, trăim atracția spre culmea împărtășirii depline, exercitată din ea asupra noastră. Iar aceasta e nu numai atracția spre împărtășirea totală și descoperită de trupul lui Hristos, ci și spre desăvârșirea noastră duhovnicească și spre viața în trupul înviat si incoruptibil. Căci Euharistia ne dă puterea să sporim în desăvârșire, să sporim nu numai datorită faptului că ne-am împărtășit de trupul atotcurat al Domnului, ci și pentru a ne face apți, sau pentru a ne deschide unei împărtășiri depline și descoperite a Lui”.

În continuare, în articolul „Infarctul sufletesc”, Dan Puric povestește cu sensibilitate creștină despre o „anatomie a inimii triste la român”, despre „necazul ființial” generat de „depunerile de tristeți” care au îngustat „aorta ce transportă sânge sufletesc la inimă”. El contrapune, în această parabolă, inimii-pompă artificiale a chirurgiei ideologice Inima din Cer, Atotiubitoare, prin al cărei har inima omului revine tainic la viață și fiecare pas „devine o inimă”.

Cunoscutul cercetător în știință și teologie de la Universitatea din Portsmouth, Alexei V. Nesteruk, autor al volumelor „Light from the East: Theology, Science and the Eastern Orthodox Tradition” (Fortress Press, 2003) și „The Universe as Communion: Towards a Neo-Patristic Synthesis of Theology and Science” (London, T&T Clark, 2008), semnează articolul: „Spre un angajament teologic ortodox-răsăritean radical în dezbaterea modernă știință-religie” (trad. din lb. engl. Florin Caragiu). Pentru Nesteruk, „restabilirea personalismului pierdut în dialogul dintre teologie și știință constituie numai o condiție necesară ca acest dialog să fie îndreptățit. Cum prezența persoanelor în spatele cunoașterii științifice nu exclude posibilitatea întrebuințării sale greșite, teologia intră în legătură cu știința la un nivel diferit, etic, aducând cunoașterea sub călăuzirea înțelepciunii sădite în condiția umană, însă împlinite în comunitățile euharistice. Dimensiunea eclezială a dialogului primește astfel specificarea sa suplimentară ca articulare a unei intentionalități liturghisitoare în cercetarea științifică, intenționalitate care reașază umanitatea în centrul acestui dialog”.

Urmează un eseu al lui Dumitru Horia Ionescu: „Uitând că am învățat să uităm”, vorbind despre problema darului spiritualității creștine românești în Europa, în contextul atât de bulversant și paradoxal de astăzi.

„Carl Gustav Jung. Psihologie și Religie. Arhetipuri. O perspectivă creștin-ortodoxă” este titlul studiului semnat de Florin Caragiu și Mihai Caragiu. Subcapitole: „Introducere”, „Analiza psihologică și valoarea sufletului”, „Apriorismul schemelor arhetipale. Platonism. Kantianism. Iconicitate”, „Mijlocit și Nemijlocit”, „Evoluționismul concepției jungiene și perspectiva creștină”, „Inconștientul și evoluția omului: de la animalitate sau din starea de cădere?”, , „Problema medierii și antagonismului. Rațional și irațional”, „Simbol natural și formă dogmatică”, „Energetismul concepției jungiene. Perspectiva antagonistă vs. perspectiva iconică”, „Alteritate și libertate. Principiul cuaternității”, „Inconștient și conștient. Personal și colectiv. Personal și impersonal. Identitate și devenire”, „Problema remitologizării. Religia interioară și Taina euharistică”, „Natural și Supranatural. Atitudinea naturală și condiția iconică. Despre filiația creației, revelație și Biserică”, „Confesiune și Dogmă. Valoarea Tainelor”, „Axiologie și praxiologie. Etică și estetică”, „Atitudinea teologică și reducția transcendentală, la Alexei Nesteruk”.

Gheorghe Ceaușu ne vorbește în continuare despre „Omul care ne trebuia”, recenzând volumul „Omul frumos” al maestrului Dan Puric.

„Mistagogia Sfântului Maxim Mărturisitorul. Spațiu și Timp: exerciții de lectură” este titlul studiului semnat de Alexandru Barna, cu subcapitolele: „Pentru mântuirea noastră...”, „Unire și diferență”, „Unitatea spațiului și a timpului”, „Spațiul și timpul liturgic”.

Urmează studiul „Dihotomii. Trihotomii. X-hotomii” semnat de Părintele Neofit, care prezintă „repere antropologice în dinamica tradiției”. Autorul ne vorbește despre „Chipul triadic al sufletului. Sufletul și manifestările lui. Dihotomia antropologică”, precum și despre Transconștient și Subconștient, abordând într-o tratare comparativă diverse teorii privind structurile antropologice.

În continuare, avem prilejul să lecturăm, în traducerea Anei Blandiana, un poem de Seamus Heaney (poet irlandez laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1995) intitulat „Diptic”.

Dora Mezdrea ne pune din nou la dispoziție o amplă și detaliată privire în subteranele poliției politice comuniste, de data aceasta referitor la „Constantin Noica în arhiva Securității”.

„Pot persoanele Treimii să fie numărate? Răspunsul părinților capadocieni” este titlul articolului semnat de Ionuț Mărășoiu. Subcapitole: „Limite ale acestui eseu”, „Numărarea Persoanelor Treimii implică ierarhizarea lor?”, „Respingerea semantică a argumentului numărării”, „Respingerea teologică a argumentului numărării”.

Despre „Libertatea fiilor” ne vorbește părintele Dan Popovici. El arată că „libertatea este urcușul continuu spre Dumnezeu, originea infinită și necondiționată a spiritului uman. Libertatea este pe de o parte modul de realizare al naturii noastre, pe de alta, este în esența ei experiență a infinitului. Aceasta pentru că natura umană este în același timp finită și infinită. Este finitul deschis infinitului. Este finită când stă nemișcată în sine, și este infinită în mișcarea ei spre Dumnezeu, prin libertate”.

Ștefan Trăușan-Matu abordează din perspectiva inteligenței artificiale și totodată din perspectivă creștină raportul dintre știință și religie, arătând că „problema limbajului natural, vorbit curent de oameni, se dovedește esențială în inteligența artificială”. Se pun în lumină limitele demersului științific în relație semnificativă cu caracterul dialogic al limbajului uman, a cărui origine și a cărui taină suprarațională provin de la Cuvântul creator divin. Ca răspuns edificator în direcția unei înțelegeri creștine, sunt amintite contribuțiile a doi gânditori din câmpul filosofiei limbajului și respectiv teologiei mistice: Mihail Mihailovici Bahtin și Părintele Ghelasie Gheorghe.

În continuare, avem prilejul de a urmări partea a III-a din incitantul serial cu privire la Jurnalul beethovenian semnat de Carmen Caragiu-Lasswell (cercetător, dr. estetică). Mulțumim pe această cale reprezentanților forului F.C.R.C. pentru permisiunea de a traduce în limba română fragmente consistente din Jurnalul filosofic al lui Beethoven.

Despre „Universalitate în sfera juridică. Norbert Rouland și construcția unei noi universalități” ne vorbește Marius Dumitru. Subcapitole: „Universalitate în sfera juridică”, „Norbert Rouland despre istoria și geografia drepturilor omului și despre construcția unei noi universalități a drepturilor omului”, „În primul rând, care este locul lui Dumnezeu?”, „În al doilea rând, care este statutul rezervat dreptului minorităților?”, „Identificarea”, „Diferențierea”, „Supunerea”, „Succinte constatări”.

În finalul revistei reproducem numărul 7/Decembrie, 1997, din Foaia de Practică Isihastă „Moș-Pustnicul din Carpați”, lucrare a Părintelui Ghelasie Gheorghe apărută în Colecția Isihasm.

Ultima pagină a revistei este rezervată reproducerii unui Portret al Părintelui Dumitru Stăniloae, lucrare realizată de cunoscutul artist plastic Horea Paștina.


Vă așteptăm!


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!