agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1656 .



La revdere, măi fato! (II)
proză [ ]
Cubul de Zahăr

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [nic pop ]

2012-01-08  |     | 



Și-i liniște și cumva cald sub brazi și miroase îmbătător a rășină. Cum ar putea Dora să uite această clipă? Și nu-i vorba doar de vrăjeala ninsorii foșnitoare din jur. Deodată simte o tresărire neașteptată în adâncul trupului ei. Fără să-și dea seama, se prinde de umărul bărbatului. Simte că toată ființa i se concentrează în jurul a ceva foarte viu din ea, a ceva mult mai viu decât ea. Se apucă cu o mână de mijloc. Își dă seama că nu mai e singură, că acum Dora nu-i numai Dora, că sângele ei nu-i doar al ei, iar dacă respiră, nu respiră doar pentru ea. Și în atâta bucurie lăuntrică, găsește timp să-și imagineze ce groaznic s-ar fi simțit dacă această tresărire fragilă ar fi găsit-o în camera aceea de la hotel, unde racii, purcelușul prăjit, tartinele și chiar fâsâitul șampaniei ar fi profanat totul. Acum da, acum parcă i-ar plăcea să revină acolo. Și chiar regretă că a jucat teatru, făcând-o pe vigilenta în ale ideologiei leniniste. Acum ar vrea să mănânce ceva, să ia și din tort, și din șampanie, mai ales din șampanie. Înțelege că tot mai bine s-ar simți în camera aceea de hotel, decât să meargă și să scâncească toată noaptea lângă umărul Anișoarei, la cămin, lipită de ea în crivatul strâmt, tot auzindu-le pe celelalte două colege de cameră cum se frământă în paturile lor, fără să poată nici ele dormi din cauza ei.
Și bărbatul tocmai devine cât se poate de drăguț sub cetina brazilor, îi ia sub palton mâinile înghețate, o sărută ușurel pe frunte, părintește cum ar veni, numai că în clipa următoare mustața lui îi vine Dorei peste față și direct peste gură apăsând-o peste dinți. Ea dă să-și ferească fața, dar plesnitura peste obraz a palmei lui în mănușă de piele o face să încremenească locului.
– Să mă joci tu pe mine, auzi! Tu, mucoasa lui Bârcă, pe care Veterinarul te-a avut după un rămășag de te-a regulat în casă pe când tată-o tăia lemne în ogradă. Păi te-ai găsit tu să mă fraierești pe mine! Hai, banii înapoi și chiloții-n jos, paștele mă-tii de curviștină! Și o lovește din nou cu și mai multă putere, îmbrâncind-o totodată, trântind-o lângă tulpina bradului. Ea încearcă să se apere cu o mână, iar cu alta scoate banii din buzunarul paltonului și i-i întinde rugându-l, în timp ce buzele încep să-i sângereze, să n-o mai lovească.
– Văr rog, nu mă mai bateți că eu sunt... Eu sunt... Dar nu reușește să-i spună că e gravidă!
– Pantalonii în jos, că de nu, te bat măr! Poți să țipi cât vrei. Aici nu-i Centrul „Gagarin”. Pe-aici eu bag plugul în brazdă, eu ar universul, drăguțo!
Și pentru că ea nu face nici un gest să-și descheie blugii, el o răstoarnă cu fața în jos și începe a-i scoate blugii pe din urmă, instalându-se deasupra ei.
– Păi, să mă refuzi, fă, tu pe mine? S-o faci tu pe virgina după ce ți-au scos cu cleștele plodul din tine? Ia să vezi ce arătură-ți fac eu pe-aici pe sub brazi.
Dar crengile împovărate de zăpadă ale brazilor se dau deodată la o parte și apare același băiat cu același purceluș congelat ținut în mâna dreaptă. Vede ce anume se întâmplă și face în așa fel, încât în aceiași clipă îi smulge violatorului cu o mână căciula, iar cu alta îi aterizează o ghiulea de carne congelată în moalele capului.
Fistican cade moale pe-o parte, iar Dora o ia înainte pe coate tot căutând să-și tragă pantalonii peste bucile goale.
– Foarte frumos, foarte plăcut! aude ea cunoscutul refren.
– A, scuză! Uite ce-a făcut din mine. Nu cumva l-ai omorât?
- Da’ de unde? O pălitură-i prea puțin pentru...
- Nu, i-i de-ajuns atâta! Trebuie s-o ștergem… De fapt, stai că nu mă las eu batjocorită chiar pe degeaba. Și bagă mâna în buzunarul celui căzut, scoate aceleași bancnotele care i-au mai foșnit între degete. Sunt banii noștri, câștigați pe merit! Acum s-o ștergem, dar nu prea știu încotro…
- Știu eu un loc acuns. Vorbesc cu cine trebuie și te lasă să treci și tu.
- Chiar te rog!

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!