agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1668 .



Nora, soacra și-amărâtul
proză [ ]

Colecţia: texte umoristice

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [pieijdi ]

2014-07-07  |     | 



Ep.1

- Dragilor, ați venit, în sfârșit. Nu știți ce mă bucur! Dar greu ați mai ajuns.
- Sărut mâna, mamă. Traficul ăsta...
- Ce faci tu Cipriana? Hai să te sărut! Ești bine? Uite ce rochie frumoasă ai, verde deschis, la modă.
- Ei, e mai veche. Ce mai faceți?
- Bine, cum să fac, tot singură, singură.
- Lasă mamă, acum am venit.
- Bravo, copile, tare mă bucur. Mergeți să vă schimbați, am pregătit masa.

Nora

Nici n-am apucat bine să ajungem și ne-a și luat la rost, înțepată tu, parcă înghițise un băț. Mă ia bineînțeles cu Cipriana, prenumele meu preferat, când știe că nu suport și toată lumea îmi spune Laura. Laura, fir-ar să fie! Și auzi dragă, mă complimentează pentru rochia mea smarald de parcă acum o vede. Cum care? Aia mulată pe corp, cu dantelă tu, pe care mi-a luat-o nefericitul ei copil anul trecut. Și doar cu noi a fost când mi-a luat-o și o știe foarte bine, dar i-a stat în gât că era vreo 400. Și ce dragă, dacă-i mai scumpă, a plătit ea? Și apoi s-o vezi ce se miorlăie cum e ea de singură, ar trebui să meargă Nelu tot la o săptămână să o întrebe ce-a mâncat la micul dejun și la ce episod din „Tânăr și neliniștit” s-a mai uitat. Păi, îți dai seama ce bine am început week-end-ul. Acum ne plimbăm prin centru, mergem la o limonadă. Mai povestim.

Soacra

Ce faci soră, ești bine?...Acum au plecat, de nici 5 minute. Nu înapoi tu, ce vorbești, de abia au venit azi dimineață. Nu, au ieșit să se plimbe prin centru, au mare nevoie de aer, știi? Că de când n-au mai venit, sunt convinsă că au uitat și străzile, sun imediat la poliție să-i caute...Da, glumesc, haz de necaz, ce să fac? Neluțu? E bine, sănătos, vai de capul lui. Se vede că e chinuit de la o poștă, cu deșteapta asta, dar ce pot eu să mai fac, cu ce-l mai pot ajuta, spune și tu, i-a trebuit țâțe, i-au trebuit, acum să se spele pe cap cu ele. Să vezi cu ce rochie a venit. Exact cu aia de i-a cumpărat-o fiu-mio anul trecut de față cu mine, ca să mă înfrunte. De parcă eu nu știu cât muncește el și se luptă cu toate, și pentru ce? Sunt foarte necăjită, da, foarte necăjită și-mi pare rău, dar nu-l pot ajuta cu nimic. Sigur, am pregătit mâncare bună, gătesc de alaltăieri. Le-a plăcut, dar cu mofturi dragă, ea dacă face o supă la o lună e miracol de la Dumnezeu, dar acum, vai, nu se poate, nu, trebuie ciorba fără borș că îi stă în stomac...sta-i-ar o tenie, Doamne iartă-mă, uite cum mă enervez. El a încercat din toate, dragul mamii, dar fără tragere, nu mai are putere ca pe vremuri. E îngândurat, trist…of, tare mă doare inima. Te cheamă soțul? Bine, du-te, lasă că-ți povestesc mai târziu. Pa!

Amărâtul: Salut Gicule, da, suntem la Mureș. Am venit pe la mama. Da. Vorbim pe luni. Servus.

Ep.2

- Vaaai, cât ați stat, am crezut că nu mai veniți. V-a plăcut plimbarea?
- Eu mă duc la baie, am o urgență.
- Du-te Nelule! Du-te liniștit. Ei, cum vi s-a părut orașul? S-a schimbat mult?
- Foarte frumos, e parcă tot mai aranjat centrul.
- Aranjat că avem primar bun acum, sigur. V-ați cumpărat ceva frumos?
- Niște pantofi.
- Foarte bine, draga mea. Pantofi frumoși și de calitate ca aici nu găsiți voi la București. Cu toc?
- Nu pentru mine, pentru Nelu.
- Pentru Nelu? Păi și eu i-am luat două perechi.
- I-ați luat? Of, dacă știam...
- Ai dreptate, nu v-am spus, eu sunt de vină și vârsta asta nesuferită. Am vrut să fie o surpriză, de ziua lui, săracu’. Uite cum am greșit...
- Dar nu-i cam devreme? Ziua lui e în aprilie.
- Așa e, ai dreptate, dar eu mă asigur. Cine știe când mai puteți veni. Sunteți așa de ocupați, așa de ocupați.... Nelu cu serviciul, tu cu…școala și toată casa. Foarte greu.
- Da, facem ce putem.
- Știu, știu, sunteți chinuiți. Eu nu mai pretind nimic, Cipriana, stau și singură, mi-e bine. Uite-l și pe Nelu, a ieșit victorios. Haideți la masă, avem tort la desert.
- Aoleu.

Nora

Tu, m-auzi?...Nu pot urla, că s-au culcat toți. Da. Nelu? Sforăie de jumătate de ceas, îl știi cum e. Ce faci, te-am trezit?... Bun. Stai să-ți povestesc: i-am luat lui Nelu o pereche de pantofi. Da, bine, mi-am luat și mie două, doar nu m-am tâmpit de tot. Foarte faini, o pereche cu platformă, una fără. Super îmi vin, sunt așa pe negru, cu vârf rotund. Ce? Nu i-am arătat tu, ești nebună? I-am pus în portbagaj când ne-am întors. Tu, ne-a îndopat ca pe porci, tu! Ei nu, ospitalitate înțeleg, dar asta-i crimă curată. Ca la țară tu, nu degeaba a copilărit la coada vacii. Îți spun, eu m-am ferit cât am putut, dar Nelu nu-i în stare să refuze, să n-o supere, Doamne ferește!, că pică soarele. Da, a fost de trei ori la budă, să vezi că mai merge și la noapte. Au băut și o sticlă de vin. Eu nu, am băut apă minerală. Dar ce, nu mi-aud destule, ajungea un pahar și eram bețiva anului. Nici nu-mi pare rău, Crâmpoșie de la Isărescu, s-o bea ei. Dar începusem cu pantofii lui Nelu. I-a luat și ea două perechi. Negri cu găurele tu, ceva splendid, poate să meargă la nunți de maneliști cu ele. Da, și mie mi-a dăruit cu maximă generozitate o fustă de-o palmă de-un roșu turbat tu, îți crapă retina. Da tu, de ieșit pe centură, asta crede că de-acolo m-a cules Nelu. Îți spun, zici că-i din Pretty Woman. Da, și a făcut tort de ziua prețiosului, auzi-l ce sforăie, de parcă nu mai venim peste două săptămâni. Biata maică-mea stă la Constanța cu lunile, nici pâs nu zice, dar la curtea Maiestății Sale sunt alte obiceiuri. Și bineînțeles că iar s-a luat de școala mea, păi dacă mai am Master-ul de făcut, ce vrea? Îi stă pe creier că-i la plată, nu știu cum a aflat, asta mă spionează tu! O fi mers și la facultate, poți să crezi...Ce vrei mă?...Cu Nico. Bine, închid. Tu, l-am trezit pe Nelu, hai că te pup. Vorbim mâine.

Soacra

Ce faci soră, dormi? Ce fericită ești tu, eu nu mai pot. Mare lucru să n-ai copii, nu poți mulțumi la Dumnezeu, uită-te la mine în ce hal am ajuns. Ei lasă, acum tot te-ai trezit. Ei doi? S-au culcat dragă, trag la aghioase, pun pariu, mai ales delicata prințesă. Ce-a mai făcut, zici? O mincinoasă dragă, minte de îngheață puțul. Au venit azi din centru burdușiți de cumpărături, pentru ea, bineînțeles, rochii, pantofi, pantaloni, și ce crezi? Le-au pitit în mașină. Da! Ca să nu știu eu. Păi am stat la geam și i-am văzut. Vai de capul și zilele mele, și să vezi cu ce seninătate mă mințea nenorocita! Da, sigur, să nu-mi fac tensiune, am cel puțin 20 cu 13, știu sigur. Bine, bine, mă calmez. Să vezi și la cină, iar numai fițe și fasoane, că e prea gras, că e prea mult, că noi fără prăjeli, noi fără zahăr...E tras Nelu la față ca o mumie. Daa, nu, ce, e anorexic. E bolnav. Moare. L-am rugat să meargă la doctor, să-i dea ceva, el nu, că-i bine. Cică are energie destulă...Da, și să vezi cum a sărit japița pe cadouri. Ah, tu nu știi, i-am luat lui Nelu niște pantofi eleganți, să meargă la bancheturi și simpozioane cu ei. La noră-mea i-am luat o fustă modernă, așa mai tinerească. Adică scurtă tu, cum poartă pipițele astea de București. Mă rog, de Constanța, mare diferență. Se vede că-i place, am nimerit-o la fix, că atâta are, corpul, prin cap fluieră neuronii a pagubă...Da, master cu plată, o inteligență rară, ne-a scos din anonimat. Și nici nu dă pe la școală, știu că m-am interesat, doar nu-l avem noi la Economice pe nepotul Valeriei, e asistent pe acolo, mi-a spus tot. Tot în 7 și 8 se scaldă și știi cum umflă profesorii notele în ziua de azi...Ei, asta e nora ce-am meritat-o eu. O restanțieră!

Amărâtul: E cineva la baie?!

Ep.3

- Ce zi bună am prins, măi copilași!
- Foarte bună.
- Și ce idee bună ați avut cu parcul. Uite ce plăcut e pe bancă.
- Daa...
- Voi ce-ați fi făcut dacă erați la București?
- Păi...
- Mergeați la mall, nu?
- Nu cred.
- Eu de obicei merg la biserică. Dar aici contează și vârsta. Și cum ai fost obișnuit.
- Daa...
- Vreți o ciocolată?
- Mamă, lasă-mă! Știi că azi noapte nu mi-a fost bine.
- Tu care ai așa un stomac de bun! Doar de la mine l-ai moștenit. Tu mâncai și pietre și n-aveai nimic. Pe la București ce mai mâncați? Mai aveți pizza din aia bună?
- Gătește Laura, mamă. Mâncăm bine.
- Mâncați bine...dar stresul, stresul e tot mai mare, așa-i? Ce vremuri ați prins și voi...
- Nu ne plângem, ne vedem de treabă și sperăm să fie mai bine.
- A, sigur, toate se rezolvă...Cipriana, am tot vrut să te întreb. Nu cumva tu ai un pic de burtică?
- Eu? Burtică?
- Nu? Atunci mi s-o fi părut mie. Și eu care speram că poate îmi faceți o surpriză mică și drăgălașă la anul...
- Nu, nici vorbă. E prea devreme.
- Oh, ce m-aș bucura. Să am eu un nepoțel, sau doi... Dar, aveți dreptate, nu-i nici o grabă, și mai încolo se poate, și la 40 de ani. Eu oricum nu mă amestec. Nu-i genul meu. Alte mame fac asta, soacră-mea m-a chinuit cât a putut, Dumnezeu s-o odihnească și s-o ierte. Eu nu. Nu mă bag. Voi hotărâți, e viața voastră, eu sunt acum pe planul doi.
- Eh, lasă mamă, ai și tu rolul tău.
- Ești un copil bun. Niște slănină mănânci la prânz? Am luat o jumătate de kilogram.
- Mamă, nu mă omorî.
- O feliuță la aperitiv. Știi cum te reglează la mațe?

Nora

Ciao, ce faci? Da? Bine, ne întoarcem acasă. Da, suntem pe drum. A fost un circ, tu! Vai! Încă de așa ceva n-am crezut-o-n stare. A început cu mâncarea, aluzii tu, una și una, de cum gătesc eu. De zici că ea are 3 medalii MasterChef iar eu numai cu pâine unsă am crescut. Dar asta nu-i nimic, stai să vezi! Numai ce ne relaxam pe bancă în parc și mă atacă cu copiii. Așa cum auzi, pe față, tu! Să-i produc trei-patru nepoți că de nu, e nenorocire. Știi ceva? I-am întors-o de nu s-a văzut, dar unde se crede? „Nu ai un pic de burtică?” Auzi cine vorbește! A pus 10 kile numai în ultimul an și se ia de mine care știi câtă sală bag...Asta mă face grasă tu! Și nu numai asta, dar să se bage așa unde nu-i fierbe oala, dar ce-s io, iapă de prăsilă? Fii atent Nelule la drum! Lasă-mă-n pace, nu vezi că vorbesc la telefon? Mai vede ea vizite, ăsta-i război pe față. Ce-i cu Nelu? Ãsta?! A tăcut amărâtul, ce te aștepți? Când e vorba de „mami” e un pămpălău fără pereche. Numai acasă e mare leu. Ei lasă că vede ea, fusta i-am făcut-o deja cârpă, șterg parbrizul cu ea, și mâine mă duc la mall numai de ciudă. Trei rochii îmi iau. Nelu, concentrează-te la drum!

Soacra

Unde-ai fost? În vecini, mă faci să te sun ca proasta...Au plecat de vreo oră. Cum să fie? Groaznic. Nici nu mai înțeleg de ce vin la mine. Mai bine să nu văd și să știu, mi-ar fi clar mai ușor. Și de era dus pe front era mai bine, măcar nu știam prin ce trece. De mâncat n-au mâncat mai nimic, era să rămân cu oala de sarmale aproape plină. Noroc că le-am dosit-o într-o sacoșă la picioare, în spate. Măcar o săptămână să aibă ce mânca, amărâtul. Dar nu cred că-și mai revine. Asta e...Bine măcar că n-au copii. Păi nu ți-am spus? A făcut drăguța o burtă de luna a șasea, o splendoare. Și se mai și fâțâie cu mulături pe ea, e penibil, m-au văzut oamenii în parc. Ea pune rezerve pe iarnă și el se clatină pe picioare. Ce sportivă tu? Sportivă la shopping, aia da. Să-i sugă toată puterea...Bun copil am avut. Așa un copil de bun...mă doare inima...cum să nu plâng? Că...mă...tot...gândesc și mă macin...da, bine. Þie ți-e ușor să vorbești. Stai să-mi suflu nasul. Of, m-am liniștit. Bine că încă nu-i însărcinată, poate tot mai sunt speranțe, Dumnezeu e mare. Știi că nu merge veci la biserică? Da, și s-o vezi ce zâmbea prin parc la toți bărbații, unii cu neveste și copii lângă ei, mai mare...

Amărâtul: Da Gicu, suntem pe drum. Vreți mâine seară la un film? Perfect.
Cum să fie? Bine, ca de obicei. Ne vedem, salut!


Epilog

Þie nu-ți miroase a sarmale?

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!