= Tăieturi în text | Ioan Jorz [05.Jun.08 18:17] |
"o iluzie sau o vedenie ?"- până la urmă pot defini același lucru, deci este pleonastică întrebarea și oricum nu-i văd rostul în text."paradoxal, extrem de sclipitor"- asemeni, alături de "luciul",(care este și el sclipitor- fără ca lucrul acesta să fie ceva paradoxal), dă tot o exprimare pleonastică. Nu-i văd rostul în text, decât acela de a-l lungi în mod inutil. Poezia poate foarte bine să înceapă cu "luciul oglinzii..." Ajungând la final, semnul întrebării este pus complet aiurea, la finalul unor versuri care nu exprimă o întrebare, deci ar fi de șters. "P.S"-ul,(căruia nu-i văd rostul într-o poezie), rezumă foarte bine întreg textul poeziei. Ar trebui pus sub formă de strofă, la final. Eliminând unele sintagme ale locului comun, (v. "pleoape arzânde", "pâine caldă", "maci roșii"- este suficient pleoape, pâine, maci), poemul ar avea substanță, fior liric. Cu amiciție, P.S. Reflectă sufletul, nu "refectă sufletul". De corectat! | |