Comentariile membrilor:

= virgil
Carmen Mano
[24.Feb.05 12:06]
in putine cuvinte, ai surprins esenta
lasi loc de multe interpretari, ceea ce mie imi place
te citesc de fiecare data
cu admiratie,
= remarc
Stefan Livia
[24.Feb.05 15:04]
" singurul drum care nu duce nicăieri sunt eu
mă voi traversa cu atenție" - mi-a plăcut.
Liv
= este (cu certitudine) poet
dana popa
[24.Feb.05 15:56]
Un poem care sugereaza indoiala apartenentei trupului la 'eul' privit ca un tot. Nerecunoastere carnala, inutilitatea existentei fizice..oare am 'citit' bine?
In orice caz, viata lui e poezia, sau mai bine spus viata e poezie, ce nu poate avea ca temei decat dragostea, impletita cu frica nereusitei, dezamagirii. Si totusi speranta..este ultima care moare..nu?

Virgil, initial am avut dubii asupra calitatii textului, mai ales pentru ca partea vizuala a acestui poem aduce o mare contributie si ii confera un farmec aparte. Ma bucur totusi sa constat ca puterea cuvintelor e la fel de mare.
Totodata, m-a fermecat versul atat de simplu si totusi atat de bogat in sensuri.

peta.
= Amprenta e in tine
STANICA ILIE VIOREL
[24.Feb.05 17:31]
De poti culege timpul dintre Pompei si Hirosima; de vei vibra in spatiul ramas;de vei culege durerea ce atarna prin ceturi...Atunci cu siguranta acel trup este (si) al tau,iar daca vei intoarce privirea spre eternitate ai sa-ti gasesti amprentele undeva pe acolo.
Paseste cu incredere pe drumul ales.
Tego.
= răspuns
Alina Manole
[25.Feb.05 03:16]
Impresionantă această realizare vizuală a Întrebărilor scrise pe un drum pe care îl poți traversa doar prin radiografia unor degete care strâng între ele toată durerea și toată fericirea lumii. Aici am găsit explicația pentru: "...și prin care a făcut și veacurile". De ce, nu știu. Știu doar că este aici, ca Răspuns la Întrebările tale.

= mulțumiri
Virgil Titarenco
[04.Mar.05 21:49]
Carmen, Livia, mulțumesc.

Dana, mulțumesc pentru că ai contextualizat grafic analiza ta.

Tego, mulțumesc pentru perseverența cu care îmi citești textele.

Alina, interesant e că în originalul grec la veacuri se spune "eoni". Oare între Pompei și Hiroșima putem considera un eon?

Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !

Warning: Unknown: write failed: No space left on device (28) in Unknown on line 0

Warning: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/var/www/dynamic/-agonia.v3-2/www/tmp) in Unknown on line 0

= virgil	Carmen Mano [24.Feb.05 12:06]
in putine cuvinte, ai surprins esenta lasi loc de multe interpretari, ceea ce mie imi place te citesc de fiecare data cu admiratie,

= remarc	Stefan Livia [24.Feb.05 15:04]
" singurul drum care nu duce nicăieri sunt eu mă voi traversa cu atenție" - mi-a plăcut. Liv

= este (cu certitudine) poet	dana popa [24.Feb.05 15:56]
Un poem care sugereaza indoiala apartenentei trupului la 'eul' privit ca un tot. Nerecunoastere carnala, inutilitatea existentei fizice..oare am 'citit' bine? In orice caz, viata lui e poezia, sau mai bine spus viata e poezie, ce nu poate avea ca temei decat dragostea, impletita cu frica nereusitei, dezamagirii. Si totusi speranta..este ultima care moare..nu? Virgil, initial am avut dubii asupra calitatii textului, mai ales pentru ca partea vizuala a acestui poem aduce o mare contributie si ii confera un farmec aparte. Ma bucur totusi sa constat ca puterea cuvintelor e la fel de mare. Totodata, m-a fermecat versul atat de simplu si totusi atat de bogat in sensuri. peta.

= Amprenta e in tine	STANICA ILIE VIOREL [24.Feb.05 17:31]
De poti culege timpul dintre Pompei si Hirosima; de vei vibra in spatiul ramas;de vei culege durerea ce atarna prin ceturi...Atunci cu siguranta acel trup este (si) al tau,iar daca vei intoarce privirea spre eternitate ai sa-ti gasesti amprentele undeva pe acolo. Paseste cu incredere pe drumul ales. Tego.

= răspuns	Alina Manole [25.Feb.05 03:16]
Impresionantă această realizare vizuală a Întrebărilor scrise pe un drum pe care îl poți traversa doar prin radiografia unor degete care strâng între ele toată durerea și toată fericirea lumii. Aici am găsit explicația pentru: "...și prin care a făcut și veacurile". De ce, nu știu. Știu doar că este aici, ca Răspuns la Întrebările tale.

= mulțumiri	Virgil Titarenco [04.Mar.05 21:49]
Carmen, Livia, mulțumesc. Dana, mulțumesc pentru că ai contextualizat grafic analiza ta. Tego, mulțumesc pentru perseverența cu care îmi citești textele. Alina, interesant e că în originalul grec la veacuri se spune "eoni". Oare între Pompei și Hiroșima putem considera un eon?