| = wb! | Alina Manole [28.Feb.05 22:15] |
| Ani de liceu, Mircea, acum că s-a terminat și facultatea asta. Mie îmi place teiul, îl știu de când era mic, mic. Credeam că tu nu te plictisești niciodată. :) | |
| = alte vremuri | Cristina Hasse [28.Feb.05 23:07] |
| personale, dar parca desprinse un pic de realitate, decantate, mi-a placut :) | |
| = plictiseala teiul din fata casei modestie | Mircea Iosub [01.Mar.05 15:01] |
| alina : cine nu se plictiseste , cateodata te poti plictisi chiar in tumultul vietii . cand eram eu mic , teiul era deja mare , dura cateva minute sa ma catar in el :) cristina : am postat textul la personale din modestie , deoarece n-am indraznit sa vad in el o `poezie` :) | |
| = eul poetic? | Maria Guraliuc [02.Oct.05 19:06] |
| Primele doua strofe situeaza eul poetic in cotidian. In acest context poetul nu creaza un alt univers, ci se inspira din universul propriu de viata. Apar si elemente care sugereza cadrul temporal in care s-au petrecut actiunile cotidiene. Poetul marturiseste, intr-un limbaj simplu, ca "dimineata a plouat si afara sunt trei grade"(...). Starea poetului in momentul creativ este sugerata prin versul final: "cata plictiseala". Prin folosirea adverbului "cata" poetul indica intensitatea cu care este trait sentimentul de plictiseala. Acum omul, Mircea, traieste plictiseala ca pe un esec existential. Desi razi mereu, incat"credeam ca tu nu te plictisesti niciodata". Dar el stie sa fie actor. Rad cu sufletul innecat in durere. Felicitari! Sa ma sinucid? Mai bine ar fi sa ma joc putin cu buzele tale. Uit de tot! | |
| = reinterpretare | Maria Guraliuc [03.Mar.05 15:25] |
| O mica explicatie:am vrut sa spun ceva, dar a iesit altceva.Referitor la... buze. Atunci cand esti "indispus" te adancesti in poezie pe care o traiesti puternic ca doi indragostiti care se saruta. Asemeni lui Cioran, creatia te indeparteaza de la punerea in act a mortii. Iar m-am indepartat de la poezie...? | |