Comentariile membrilor:

+ alteori îmi dezvolt branhii
zabet mihai
[30.Apr.05 20:04]
Sublimul este maret, infricosator, nobil, de asa natura incat trezeste atat sentimente de mandrie cat si sentimente de spaima. Intre aceste doua stari ma aflu cand citesc si recitesc poemul tau.

 =  de-o parte si de alta..
Dana Stefan
[30.Apr.05 20:13]
poemul acesta doare. e tot posibilul sa schimbi, insa e foarte posibil ca tot aici ai sa ajungi..tu esti barbatul care iti asumi riscuri.
poemul e lichid, nu ceva nedefinit, ci pata curata neimbacsita, ca o acuarela de buna calitate pe o hartie poroasa. cuvantul pusca inafara DEDIN, insa cumva din disperare si neputinta de a te lua la bataie pe fata, cu timpul. nu orice fel de bataie. ci LUPTA! apa se imbuca apoi cu cerul, pamantul e capatul marii sau marea se prabuseste in nisipuri..esti pasare sau peste, esti pana unde?! si cand sti cum iti trebuie sa fii, pasare, peste, copac sau simplu om?!..
pentru ca atunci cand oamenii simt pregnant nevoia de a comunica, limbajul nu e, of, nu e, din pacate, universal..sunt semnale lansate in eter, pe care tu le simti pregnant ca pe niste esente concertate armonic, iar oamenii iau din tine ce li se potriveste lor, nu ce esti tu..intr-un fel e bine, desigur. dar unde se duc celelalte feluri din noi?..
uite, am o coperta pentru poemul acesta. eu ti-o daruiesc din suflet, pentru ca poemul acesta existential, e poate unul dintre cele mai delicate definitii ale iubirii, rostite de un barbat in toata regula. pentru ca despre iubire e vorba aici. sa ne intelegem. si despre un barbat caruia nu ii e teama sa se lupte pana si cu timpul singuratatilor lui..

Image hosted by Photobucket.com

Linea

+ papusarul cu o mie de degete
Dana Stefan
[30.Apr.05 20:15]
sa ma iertati. nu sunt inca obisnuita..am uitat steluta..

Linea

 =  Mihai, Dana
Liviu Nanu
[03.May.05 19:28]
Mihai, onorat de trecere și comentariu. Se pare că uneori intrăm în rezonanță.
Dana, ideea de copertă e foarte bună. Acum rămâne să stabilesc dacă acesta va rămâne titlul cărții, mai am și alte variante. Mulțumesc.

+ aripi si branhii
Geta Adam
[05.May.05 08:42]
Titlu foarte bun. Da, si eu cred ca ar fi nimerit pentru un titlu de volum. Depinde insa si de continutul acestuia.
"Uneori imi cresc aripi" - lasa-le sa creasca, Liviu. Si branhiile. Poti gusta astfel si aerul si apa. Ai uitat de radacini, gustul pamantului nu e de nebagat in seama. Chiar daca evadezi din cand in cand. Dar, se subantelege ca ele sunt acolo, altfel nu ai putea aluneca de-o parte si alta a vietii.

 =  Geta
Liviu Nanu
[05.May.05 12:04]
Geta, prezența ta aici mă onorează și mă binedispune. Despre gustul pămîntului ce să spun? am mușcat de cîteva ori țărîna cînd eram copil, dar eu cred că pămîntul e undeva la mijloc, între apă și cer, îl gustăm mereu, de cele mai multe ori nici nu ne dăm seama. Îl confundăm cu pîinea.

 =  master of (puppe)ts
Marius Tudor
[18.Apr.13 23:38]
te învelești în cuvinte,ca o larvă în mătase,albă (1ooo"nights in white sattin")și aștepți:-un exercițiu martiric de supraviețuire sau o tentativă eroică de evadare-zgura timpului își face simțită apăsarea,pe când plutește purtată de curenți submarini,în întunericul coconului,pupa se visează fluture;după 1ooo de nopți fluturele se naște,fără memorie,al 1001-lea deget al timpului are transparența orbitoare a unui diamant.(starsailor)

+ Liviu Nanu și Piatra Filozofală
Constantinescu Eugen
[06.May.05 18:12]
Mistuitoarea cruzime a luminii, fatalitatea conștientizării legilor alchimiei, poezia-respirație ca motor de căutare și nuanțare ale multiplelor fațete ale adevărului existențial (și nu numai), diversitatea mijloacelor de navigare pe site-ul www.LIFE.liviunanu...iată câteva argumente care m-au determinat să supralicitez în cazul "Nanu vs. Destinul său" cu votul meu astral de încredere.
Dragă Liviu -asta așa ca de la Zburător la Zburător- ...aș vrea acum să pot continua dar acest Chilian, mereu Chilian care îmi îmbălsămează de ceva vreme simțurile fâlfîindu-și aripile prin sufletul meu și așa înaripat, ei bine Chilian mă completează sau mă întrerupe, sau îți răspunde, nu mai știu:
"Simt că vine luna plină,
Dacă nu plec mă transform...".
Nu suntem făcuți numai din carne asta este sigur.

 =  master of (puppe)ts
Marius Tudor
[18.Apr.13 23:38]
te învelești în cuvinte,ca o larvă în mătase,albă(1000 "nights in white sattin") și aștepți:-un exercițiu martiric de supraviețuire sau o tentativă eroică de evadare-zgura timpului își face simțită apăsarea,pe când e purtată de curenți submarini,în întunericul coconului,pupa se visează fluture;după 1000 de nopți fluturele se naște,fără memorie,al 1001-lea deget al timpului are transparența orbitoare a unui diamant.(starsailor)

 =  Cosmin, Eugen
Liviu Nanu
[07.May.05 12:08]
Cosmin, ai dreptate, poezia se face din cuvinte, iar învelitul în ele este firesc, necesar chiar. Metafora ta din comentariu îmi pare și ea unmic poem în proză.
Eugen, concluzia ta din finalul comentariului este corectă. Nu sîntem doar carne. Iar citatul este bine ales, de aici se pot construi multe, pe mine personal m-a impresionat. Și inspirat, sper.
Onorat de trecere și apreciere.

 =  poetic justice
Marius Tudor
[18.Apr.13 23:38]
da,comentariul e o parabolă sau un poem în proză(limitele sunt nesigure "într-un univers nedefinit"),dar întâmplarea(sau destinul) a făcut ca el să sufere un proces de mitoză;această stranie dedublare,produsă de strălucirea tăioasă a "pietrei filozofale",în centru,de care,însă,se leagă,ca de un corp,m-a făcut să înțeleg că transformarea e departe...de a fi o "butaforie"(shadows of falling leaves and broken dreams);"păpușarul cu o mie de degete"(1001)mânuiește sfori transparente cu diametrul puțin peste un angstrom.(dominic)




Autorul acestui text nu mai acceptă comentarii la acest text
(sau şirul de comentarii a fost oprit de un editor)