| + "de-aceea că sunt poet eu nu mă apăr așa cum te aperi tu" | silvia caloianu [03.May.05 12:38] |
| te-am recitit si azi, poetule, si...nu mai pot sa tac: iti multumesc! iti pentru reflectiile acestea, care...uite cum au trecut neobservate pe siteul poezie.ro, unde stacheta valorilor mai rar se ridica deasupra unor orgolii sau...viziuni mediocre... m-ai convins, m-ai emotionat! m-a invins total expresia "de-aceea că sunt poet eu nu mă apăr așa cum te aperi tu cerând în toate comsimțământul iubirii". pentru ca...intotdeauna am avut certitudinea ca sunt mai intai - sau: doar - o femeie, intotdeauna am mizat pe sentiment... daca as avea o stea diferita de acelea de duzina, sa o afisez aici, in speranta ca vor deschide ochii - si alti cititori - spre aceste adevaruri poetice! | |
| = erata, cu scuzele de rigoare... | silvia caloianu [03.May.05 13:00] |
| 1. randul doi, al comentariului meu de mai sus, trebuie sa inceapa cu "iti multumesc" (am omis cuvantul "multumesc"). 2. dupa ultimul cuvant, al aceluiasi comentariu, ar fi fost indicate niste puncte de suspensie, inainte de semnul exclamarii. e ceea ce ma supara doar la prima vedere... recunosc: am scris sub presiunea emotiilor. am "sarit", ca in cadrul unui cenaclu... | |
| = "oglinda în care învinsul privește..." | ioan ravel [03.May.05 15:03] |
| simțit rândurile tale iar "eu oricând mă apăr văzându-mă în primul rând învinsul și apoi oglinda în care învinsul privește" au rezonat puternic asta înseamnă că poetul din tine s-a prelins de cealaltă parte a oglinzii acolo unde este în primul rând învingător "și apoi oglinda în care învingătorul privește". | |