| = Plang eu, na:)) | Dinis Adrian [02.Oct.05 19:06] |
| Plang eu, na:)) Un poem frumos, trist. Am remarcat in primul rand titlul si imaginea femeii care matura labirintul cu aripile. Interesanta si ascocierea sangelui curs dand culoare rubina garoafelor si care iti scrie rana. Tristete care eclipseaza luna. Multe metafore, stil sententios si pretentios as putea spune pe alocuri, cautare de identitate poetica, incercare de imbinare a lumilor ( soarele, luna, vertical, orizontal) si o curgere de raze ,, din soare-n pahare". Probabil vertical- orizonal reprezinta o cruce spirituala. | |
| = doar o rană albastră clipește uneori | Corneliu Traian Atanasiu [10.Aug.05 20:30] |
| Mormântul iubitei necunoscute, ăsta da mormînt – memorial al durerii. Pe altarele, pe frontul, în abatoarele iubirii se moare cu precădere anonim. Și glorios mereu. Și totuși poezia ta mai salvează o dată acest mit sîngeros. Rănită de propriul sînge, de roibul din care picură răni nobile cît garoafa albastră, porți demnă și neplînsă colierul funerar. Și faci cu ochiul-rană-albastră semne complice lunii. | |
| = scriindu-mi rana | Mușat Dana [11.Aug.05 14:40] |
| Alina, mi-a placut mult ce am citit aici, insiruirea de imagini e foarte bine construita. "numai sângele meu roibul bezmeticul stă încă pironit în garoafe într-o coroană funerară la gâtul crucii de carne".Poate ca sunt putin subiectiva acum, cand spun ca imi place, e exact pe stilul meu, ma atinge. Ah, sa nu uit, cand am zis "miroase mort a tine" am incercat un joc simplu de cuvinte. Mi-am dat seama ca VIU acolo nu e neaparata ntonimul lui mort. Bine ca mi-am amintit. Placut mult, inca o data. drag, Dana | |
| = Danei, Corneliu, Adrian | Alina Livia Lazăr [11.Aug.05 20:24] |
| "Probabil vertical- orizonal reprezinta o cruce spirituala." - Adrian Dinis Probabil ca da, dar nu pentru mine. Pentru mine reprezinta o cadere:) dar ma bucura sa fi descoperit tu un nou sens, inca mai inalt. Cred ca este unul dintre rolurile poeziei - acela de a elibera cumva. Si sensul si aripile. :) Multumesc, Adrian. "Și faci cu ochiul-rană-albastră semne complice lunii" Corneliu Traian Atanasiu Este exact atitudinea mea de dincolo de poezie. Dincolo de poezie sunt si ranile. Vindecate sau nu. "Poate ca sunt putin subiectiva acum, cand spun ca imi place, e exact pe stilul meu, ma atinge." Dana Musat E lucrul care ma bucura cel mai mult atunci cand primesc vreun comentariu. Singurul pentru care uneori indraznesc sa scriu: ca sa ne intalnim, Dana, cumva, langa el, al nostru salvator, Cuvantul. Multumesc. prietenesc, Livia | |
| = Eu nu strivesc corola de minuni a lumii si nici nu eclipsez luna... doar o aprin | Xeon theLoverman [12.Aug.05 10:14] |
| Buna, Alina... In continuare nu te dezminti, creezi lirica din ce in ce mai sensibila.... daca in primele poezii (cand nu te cunosteam) puteam sa vad sensibilitatea si deplangerea cauzei pierdute, trairea momentelor ce bat secunde grele, nesfarsite, acum vad o schimbare de atitudine, cand te-ai oprit din cadere si ai inceput sa te uiti in jurul tau ("...luceau lespezile lunecam pe cărări abrupte.... din vertical în orizontal")... in rest, parca recunosc o senzatie de regret, regasindu-ma in rana albastra care, din cand in cand, cu un mail sau un telefon, eclipseaza luna.. | |
| = NU hotarat regretelor | Alina Livia Lazăr [21.Aug.05 22:24] |
| "in rest, parca recunosc o senzatie de regret" - XEON Nu, niciodata regret.Nici aici, nici acolo - unde e mai multa viata. Reala,vie,a mea.Nu regretelor. Doar un iz ce ma bucur ca transpare si pentru a carui receptare iti multumesc. prietenesc, Alina | |