| = "batranii ingeri iar mi-au arat gradina" | Nuta Craciun [25.Aug.05 04:24] |
| o poezie cu ingeri interesanta, doar ca m-a derutat ideea, se pare ca ingerii care trudesc pamantul ingerii cei batrani,nu au nimic sfant in ei si sunt doar un vis, (daca le era dor de cer sa inteleg ca erau dintre cei alungati?) iar ingerul cu aripi pana la cer... la fel, apoi in final apar ingerii cei tineri... nu stiu, nu te supara daca nu am inteles tot, cert este ca am gasit aici versuri bine scrise, m-am gandit sa citez dar sunt multe, in general poezia e scrisa frumos, versurile curg usor, metafora la fel, nimic nu este fortat, se simte o mana sigura pe condei, doar ca ideea e putin... confuza scuza-ma ca spun asta, sau... lumineaza-ma :)) numai bine Anana | |
| = Pt Nuta Craciun | Liviu Stanciu [02.Oct.05 19:06] |
| E un poem cu ingeri, in sensul ca omul cosidera ca are dreptul de a folosi toate fiintele in scopul lui. E un vis maret, vis in care ingerii fac treburile omului, mai pe inteles. Poezia e de fapt un vis a acestui tip de om. Apare ingerul tanar care-l trezeste pe om din visare, apoi totul revine la realitate, adica la normal. Fiecare fiinta cu destinul sau. omul visator se poate crede inger, si asa face si in poezie. De fapt este doar o mana de tarana: "Adio ingeri tineri/ Eu imi raman pamant!" AUTORUL | |