Comentariile membrilor:

 =  timpul, cel mai tare păpușar
Doru Emanuel Iconar
[26.Jun.09 11:47]
Gimini, doar un greiere ce-agăță comisura pleoapelor, cuvintele se-nghesuie buzelor, cum să crezi în ele când evadează „unghii degetelor apă” înșirându-se ață secundelor”.
Ciotul rămas naște „cuib verde” dacă înflorește a zâmbet.

Ȋnțelept?! Suntem Pinochio, cum am putea fi înțelepți?

Nu știu care a fost scînteia dar îmi plăcu.

Doru Emanuel

http://poemeperetina.blogspot.com/2009/06/papusi.html



 =  hmmm...
ioana matei
[26.Jun.09 13:56]
interesant text...ce indeamna la tacere...aici cuvintele se rostogolesc peste *cumintenia* lemnului taiat...dar, cine sa le-auda?...

"tăcere Pinocchio
picioare pământ poziția bipedă nasul de lemn înfloare de zâmbet"?


"asta da mimare a înțelepciunii"...

 =  doru, ioana,
Florina Daniela Bordieanu
[26.Jun.09 17:29]
multumesc de cetire si cuvinte

 =  învață-l să creadă totuși în cuvinte...
Tudor Negoescu
[26.Jul.09 00:07]
mimetismul e a doua noastră natură, florina.
sîntem mimetici și în iubire, din păcate...învață-l să creadă totuși în cuvinte...de fapt, minte-l.

+ mimare a înțelepciunii
Maria Prochipiuc
[26.Jul.09 00:53]
Flash-uri suprapuse peste imitația altor flash-uri, modelări poetice a realului, adus sub imagine de poveste: zilele astea mimezi înțelepciunea Pinocchio / până și mirosul de pâine caldă îl mimezi

Planul conotativ pierde posibilitatea exprimării aceluiași înțeles prin mijloace diferite, intervenind diverși stimuli, determinând o altă imagine: din degete apă sub unghii pământ din cuvinte praful / și pulberea spiralei de-niciunde-spre-nicăieri . Cuvintele sunt cele care ajută, ele pot suplini contactul direct senzorial direct cu realitatea, sugerând senzații: mască au trecut unii-alții prin tine

Înțelegerea nuanțată a unor formulări duce la o stare de duioșie, formulări directe spre un tablou de viață concret: să nu crezi în cuvinte copilule / lemnul tăiat nu crește cuib verde / mai ales să nu crezi în cuvinte / Gimini e doar un greier de pluș

Frumusețea versului ne conduce spre o stare de cunoaștere, chiar spre înțelepciunea încrustată într-o cută ca un fel de feed – back: timpul indiferent cel mai tare păpușar face harșt pe frunte încă o cută / și imediat ne imaginăm că am devenit mai întelepți Tot cuvântul e cel ce poartă cu sine semnificații, el nu transmite în versul următor: marionete poartă rolex de ață secundele care vin măști de speranță ; ci încorporează în el tot misterul.

Așa că tăcere Pinocchio!




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !