Comentariile membrilor:

=  corina	gena gurau [02.Aug.09 14:33]
e dur, e rău, e inuman ce scrii tu aici. "moartea îngenunchează din politețe" ??? scuză-mi reacția, dar chiar mi se întoarce stomacul pe dos. aș vrea din tot sufletul să cred că doar te-ai jucat cu cuvintele. că habar nu ai ce înseamnă acel...linoleum de spital. ps. totodată, îmi cer scuze dacă gafez.
=  !	Corina Gina Papouis [02.Aug.09 14:37]
Gena - este vorba despre umorul negru al mortii...nu al celor afectati de ea! am adaugat acel m scapat! multumesc de trecere!
=  .	gena gurau [02.Aug.09 14:44]
just. este vorba despre umor negru, sec, spumos, oricum. da' sincer, 'politețea îngenuncherii morții' nu-mi gâdilă în direcția asta niciun cât de mic neuron - open-mind, fiind, parol. este un impuls de moment. mă încred teribil în reacțiile de genu'. literar nu mă pricep cât de reușită este sau nu sintagma. dar efectul citirii ei, repet, m-a lovit în moalele capului. într-un fel nașpa, deloc mișto. poate unde ai ales copilul în context... posibil. ms de găzduire. :)
=  re the bitch...	Corina Gina Papouis [02.Aug.09 14:49]
Gena, am lucrat ani de zile in PICU, stiu cum functioneaza moartea in zona respectiva... ora aprox 4.00 am este cea mai populara.. ma bucur ca a rascolit, era menit sa nu lase rece ci sa infurie! e o reactie normala...
+ 1more	Marius Surleac [02.Aug.09 17:14]
Ai reușit aici să construiești o imagine destul de frapantă, nu prin motivul morții (pe care îl întânim la mulți în scriere) doar amintite, ci prin motivul decesului infantil. Însă, lăsând la o parte duritatea unui astfel de moment, tu ai oferit morții o manifestare umană de moment "lîngă ea/ moartea îngenunchează/ din politețe" pentru a mai șterge din starea negativă generală. Imaginile sunt foarte clare și expresive. Se simte și un pic de tentă lirică. Însă, nu prea sunt de acord cu acel "linoleum" și "se așează" - parcă scad din intensitatea poemului, din tablourile pe care le-ai conturat. Ai putea însă să înlocuiești cu o "cădere" ca sugestie și imagine, care să păstreze același mesaj cu ultima strofă. Oricum, per global îmi place. Cheers, Marius
=  Corina, imaginea textului dă un impact emoțional teribil...	marius nițov [02.Aug.09 18:18]
Corina, imaginea textului dă un impact emoțional teribil, o vizualizare a despărțirii, eu văd aici moartea cum "îngenunchează din politețe" în fața disperării și sfâșierii noastre. Poate felul în care o întâmpinăm, dacă ar fi să personalizez prezența ei, scapă din hăul ei întunecat strălucirea unei lacrimi.
=  cauză și efect...	Teodor Dume [02.Aug.09 18:45]
multă densitate , tărie dar și trăire aici pe fiecare fracțiune de secundă. comentariile noastre nu pot fi decât șubrede față de trăirea momentului. cinci puncte ale existenței cotate la maximum... *3. 59 am un monitor două linii paralele ca un drum spre nicăieri o mamă se așează pe linoleum de spital lîngă ea moartea îngenunchează din politețe cu un copil de mînă* cu bucuria lecturii împlinite felicitări, gina! același, teodor dume,
+ teribila frumusete a sfasierii noastre	dorin cozan [02.Aug.09 19:44]
am citit si eu si este intr-adevar un text frumos. cred ca poate fi incadrat la poezie fara probleme. mai ales ca poezia este si trebuie sa fie intre noi, o incercare de fi alaturi.
=  parere.	Dely Cristian Marian [02.Aug.09 20:20]
nu-mi pare a fi umor negru ci o intamplare (printre atatea altele) relatata poetic. versurile care o fac deosebita sunt: "moartea îngenunchează din politețe cu un copil de mînă" ca si cum moartea stie ca face ceva sinistru dar nu are de ales. cu placerea lecturii.
+ de 2000 de ani ridicăm pălăria	Călin Sămărghițan [02.Aug.09 22:22]
Nu este decât meritul poetei dacă prin poezia ei reușește să transmită stări, chiar și de furie. Acel urlet al neputinței e bine sugerat și se pare că a lovit exact unde trebuie. Nu e puțin lucru. Ultimul gest de neputință al mamei e sugerat de acea așezare "pe linoleum", un gest al risipirii ultimei fărâme de rezistență în fața puterii impasibile și reci a morții. Iar moartea care "îngenunchează din politețe" e imaginea de pe retina unui ochi resemnat, ce nu mai poate lupta. Faptul că ține un copil de mână, e înregistrarea aceleași neputințe resemnate, redată printr-o metaforă atât de simplă. În fața puterii morții nu poți decât să-ți ridici pălăria. Amar salut, ultim gest de recunoaștere a propriei limite. De aici moartea-soră în întreaga literatură, ori moartea-soție, descrisă în poezia de față prin gesturile simple, sfârșite, stinse, de la capătul puterilor. Prin reușita sugestiei, autoarea ne convinge că a fost acolo de față. Cu siguranță a simțit "mirosul" ei, al morții, de atâtea ori. Simți cum ea trece, pândind. O adulmeci în preajmă. O vezi lovind, lăsându-i pe cei din jur întinși "pe linoleum", sfârșiți. Și ce poți face? Nu e nicio rușine să recunoști că există o limită a luptei. Dar acesta este, de fapt, exact sensul biruinței: Puterea mea stă în slăbiciunile mele, scria cineva încă de acum 2000 de ani.
=  ora Tigrului	Alina Manole [03.Aug.09 01:43]
Nu "din politete". Nu suna bine aici, suna tipator, strident, fals, nu e cazul. Ma bag - desi e un text personal - pentru ca ai zis ca scrii de putin timp. Nu poti face un vers unic dintr-"un monitor". Mai trebuie ceva si nu putin. Finalul insa e cel teribil. Imi pare rau. Intre 3 si 5 AM, nivelul cortisolului e cel mai scazut. Atunci se intampla multe desprinderi, ora Tigrului. Sfasieri.
=  .	nica mădălina [03.Aug.09 02:25]
este, ca text, fortos. nu menajeaza, nu bate pe umar, nu ia in brate, nu ofera batista, nici cafea. mi-a placut curajul de a nu-i pune abtibilduri sau dantele, pentru genul de cititor care simte nevoia de ele. politetea acolo e taman buna. evita edulcorarea si sustine tonul spunerii. de deasupra. chiar si a subiectivitatii subiectului numit autor.
=  mai dura ideea	Iakab Cornelia Claudia [03.Aug.09 09:12]
imi inspira ceva mai dur: intre doua linii paralele de pe monitor moartea inghenuncheaza parca cerandu-si iertare, tine copilul de mana si amandoi asteapta. se ridica mama cu aura pe cap si pleaca impreuna, pe podea ramane fara vointa o femeie obisnuita.
=  .	Dana Stanescu [03.Aug.09 10:05]
daca a murit un copil, e trist si empatizez cu durerea celor implicati. dar ca poezie, ca text, de fapt, e prea scheletic, are impact numai datorita imaginii din final, acel cliseu cu personajul mortii care vine si ne tine de mana.
=  dragi cititori	Corina Gina Papouis [03.Aug.09 12:01]
va multumesc tutror pentru faptul ca v-ati aplecat asupra acestui text si pentru comentariile si aprecierile atit de generoase. PICU fost scrisa ca un flash-back, un text-cadru, eu si moartea am fost colege de tura de multe ori in PICU(in tabere diferite, bine-nteles)dar exista un cod de etica, un respect reciproc pe ambele parti...odata ce totul a fost incercat din punct de vedere medical este colegial (si uman!) sa facem un pas inapoi... 'politetea' care a fost disputata oarecum aici nu este decit un simbol al acelui comportament... 'asezrea pe linoleum' - poate un ultim gest controlat al unei mame care pierdut batalia...caderea ar fi o 'slabiciune'pe care mama nu a vrut sa o arate, cine stie, poate tocmai de aceea moartea o respecta si ingenuncheaza linga ea pentru un minut.. Gena - multumesc pentru deschiderea comentariilor si sinceritate! Marius M - iti multumesc pentru votul de confidenta:) am incercat sa explic mai sus versiunea aleasa aici. Marius N - iti multumesc mult pentru onestitatea si interpretarea ta, most appreciated! Teodor - ai trecut si tu pe ling ea, de multe ori, am citit-o in scrierile tale! multumesc de semn! Dorin - o mare surpriza si placere sa te gasesc in subsolul meu:) am sa o mut la poezie, m-ai convins, frumusetea sfisierii poate fi si poezie... DCM - ai interpretat frumos, she has to do what she has to do! multumesc Calin - calin, calin!:)) da, nu stiu cum as putea multumi comentariului tau 3D. multumesc! multumesc! si multumesc! Alina - da acel cortisol! monitorul este uneori singurul lucru ce pare in viata in PICU, singura dovada de viata: toti parintii il privesc mai mult uneori decit proprii copii..multumesc! mdalina - multumesc de prezenta si da, fain spus!:)nu mingiie pe cap! ICC - hmm, o noua interpretare care este poate mai soft, oricum, te asigur, femeia respectiva de pe linoleum nu este obisnuita, nu mai este femeie, nu mai este nimic - o perioada... Dana - nu am vrut-o poezie, am vazut personajele si decorul apoi am mers de jur imprejur si am facut o descriere succinta, dar Dorin Cozan m-a convins:) multumesc.. cind pierdem un parinte - ne numim orfani, cind pierdem partenerul de viata - ne numim vaduvi, cind pierdem un copil - 'is so bad that they could not even give it a name' (Draft)! pe curind!
=  ...	Silvia Bitere [03.Aug.09 13:32]
Am citit și eu textul. Nu comentez. Are trei steluțe:). Sunt bulversată de câtă critică s-a făcut pe un asemenea text. Cred că pot spune sincer: nu mi-a plăcut deloc. Silvia
=  .	Dana Stanescu [03.Aug.09 14:01]
Gina, stii, eu nu sunt o persoana insensibila. dar, uite, in cazul acestui text care e pus si la reco, ma simt hărțuită, șantajată sentimental să îmi inghit cuvintele de critică pentru că altfel aș putea răni sentimentele cuiva. cu toții suferim și trecem prin clipe grele, nu scapă nimeni. dar pentru exprimarea unor astfel de sentimente personale, care nu vor sa aiba pretentia unui text literar, exista bloguri, jurnale personale. ma intelegi? si acolo ai parte de feed-back-ul și compasiunea așteptată. toate cele bune.
=  post mortem	Corina Gina Papouis [03.Aug.09 18:11]
silvia - imi pare rau ca nu ti-a placut. si dana - imi pare rau ca te simti santajata sentimental...nu asteaptam compasiune, nici textul si nici autoarea. is a reality check text! si oricum l-ai privi - doare, chiar si atunci cind ne facem ca nu... poate pe viitor agonia ne va oferi si categoria 'text dur' pentru a informa cititorul inainte de a simti o lovitura in stomac. re reco - nu-i vina mea. toate cele bune!
=  pp	Corina Gina Papouis [03.Aug.09 21:44]
...petrut, asa e, multumesc mult de semn!:) corina
=  offtopic - Dana!	Marius Surleac [03.Aug.09 22:08]
Dana, poemul de față a ajuns la recomandate deoarece a primit 3 stele - orice text de pe site care primește mai mult de 3 stele ajunge automat în pagina de texte recomandate fără ca un editor din comitetul editorial să-l recomande. Cât despre faptul că e trecut la Personale - textul poate fi poem, proză, scenariu, and so on, dar are un caracter personal și nu caracter de jurnal. Păcat că nu faci diferența. Mai mult decât atât, dacă nu îți plac textele care primesc stele sau ajung la recomandate, atunci nu le comenta dacă nu vii cu ceva concret. Și se mai pot zice mai multe, dar deja am spus prea mult. Cer scuze Corinei pentru intervenție!
=  clipa ce moare fara nici un viitor	cernea rodica [04.Aug.09 09:46]
Doare cumplit e drept, dar reflecta o realitate, din pacate e realitatea prezenta, e clipa ce moare fara nici un viitor. Nu am dreptul sa acord stelute dar i le-as acorda cu prisosinta. Reuseste sa transmita din plin, intr-o forma superioara ceea ce simte.
=  Rodica	Corina Gina Papouis [04.Aug.09 16:55]
..ma bucur ca acest text a placut si a transmis din plin! cred ca poezia nu e poezie daca nu transmite nimic...(indiferent de complexitatea cuvintelor si lungimea titlurilor folosite)..parerea mea: less is more!... imi pare bine de cunostinta!:) pe curind, Corina
=  Simplu	Grigoraș Vasilică Orlando [05.Aug.09 10:36]
Simplu și concret, un text ce nu are nevoie de recomandare, se recomandă singur, ceea ce este foarte rar pe aici, mai ales la reco.
=  re*	Corina Gina Papouis [05.Aug.09 16:19]
GVO, multumesc pentru semn si apreciere!:) pe curind... Corina
=  sa fie cuvintele...?	Lesenciuc Teodor [05.Aug.09 16:25]
frumos, chiar foarte frumos! Nici nu stiu ce zic ca imi place mai mult... sa fie imaginea prea clara spusa in atat de putine cuvinte sau sa fie cuvintele doar. Oricum ar fi, ma bucur ca am citit textul tau. Cu prietenie, L.T.
=  re dilema	Corina Gina Papouis [05.Aug.09 16:55]
...nu stiu ce sa zic, Teodor, eu nu sint critic! este un 'no frills text', o imagine conturata in cuvinte simple. sint incintata ca textul a avut o audienat atit de larga. aprecierea si semnnul tau ma bucura!:) pe curind, Corina
=  părere	Mihai Robea [06.Aug.09 22:28]
atât cât e nu e rămâne intenția de a reda o asemenea prăbușire
=  *	Corina Gina Papouis [06.Aug.09 23:16]
...si intentia conteaza.:) cheers
=  il chema Alex, sau Axo.	vlad craciun [12.Aug.09 00:49]
Felicitari. Nu ai adus furie peste neuronii mei, dar ai adus umezeala peste ochi. Nu am mai plans de mult pentru Axo. As fii taiat bucuros capul Mortii cu propria-i coasa... chiar atunci cand ingenunchea cu Axo de mana. Asa, el ar fii mers acum in clasa a doua. Cu toate astea, superb. Mi-a atins oasele si, crede-ma, doare. Respect...
=  ...	Petru Teodor [15.Aug.09 01:46]
cu toate astea eu nu pot sa fac un pas inapoi! ea danseaza (moartea) si toti dansam cu ea! ce rost mai are atunci politetea cu un copil de mana! crede-ma ca stiu ce zic! la fel de trist este si un batran rece, palid, rigid, cu pupilele uscate, aproape opace! te loveste la fel! numai ca noi ne-am obisnuit ca oamenii batrani sa moara, iar cei tineri sa mai duca un pic faclia si nu invers! cand e invers, doare mai rau. pentru ca-ui neasteptat, probabil, desi moartea nu prea are _____politetea_______ sa intrebe! de unde politete si moarte! doar cei vii vad in moarte ceva uman, in speranta indulcirii ei! dar ea este o harca!!! no polite inside!!! cu prietenie, pt.
=  till death do us part...	Corina Gina Papouis [17.Aug.09 12:05]
VC - multumesc pentru marturisirea facuta.. a acelei amintiri imposibil de uitat. pe curind! PT - crede-ma si eu stiu ce zic!:)am explicat mai sus de ce textul este bazat pe o viziune personala a mortii (different people different views!), despre conduita ei in PICU...politetea este un cuvint intrigant aici, da... pe curind, PT, pe curind Corina
+ dimineata devreme	sophie polansky [03.Jan.10 00:26]
desi pare sa fie subtire si nu uzeaza de dantele, vorba madalinei, parca, parca as fi simtit nevoia de o alta privire asupra acelor linii de inceput. imaginea reuseste, ni se intipareste puternic in memorie, reuseste sa transmita si alte firicele, ramuri catre un soi de memorie afectiva colectiva sau individuala, cred ca ambele, in functie de situatie. razbate durerea, tristetea, e un instantaneu reusit. dar cred ca se putea face mult mai mult de aici. textul tau m-a dus cu gandul la asta: si cred ca dimineata devremeera si timpul tau din povestea. dimineata devreme
=  dimineata devreme	sophie polansky [03.Jan.10 00:27]
http://badorgood.com/foto/dimineata-devreme-269797
=  jurnal de ora 5, urmează telenovela	dan mihuț [03.Jan.10 00:36]
acesta e un text de o mediocritate frapantă. ok, văd o notație scurtă și curată, lucru bun, dar contextul lacrimogen văd că rupe inima cetitorului. moartea cu un copil de mână? figurația ieftină, mai goală decât un nud octogenar pus în mijlocul pieței. iar liniile alea paralele... moartea pe skiuri, n'am ce spune. mai e cineva cu capul limpede p'aici?!
=  ..	sophie polansky [03.Jan.10 00:53]
maybe, fiecare se raporteaza corespunzator, am spus, e raspunsul tipic, da, si am mai spus ca e un instantaneu ceea ce, credeam ca se intelege, ii ofera o anume calitate/valoare ori ba. e doar o surprindere in miscare. asa o vad. si nu-mi pare lacrimogen cat mai degraba viu. si asta era important aici pe segmentul asta.
=  really?!	dan mihuț [03.Jan.10 01:05]
deea, dacă nici moartea care îngenunchează cu un copil de mână nu e o chestie vulgar de lacrimogenă... nu mai am ce zice. moartea asta pesonificată la nivelul elementar rupe filmul rău de tot. aici se duce dracu curățenia din notație.
=  raw...	Corina Gina Papouis [03.Jan.10 12:10]
Sophie, incintata de semnul tau:)..dupa cum bine ai observat exista o anumita doza de interactiune intre text si public aici: eu nu am folosit decit citeva elemente vizuale, linkul dintre ele este imaginatia cititorului...cei ce au reusit - au ajuns la concluzia ca este un text ok, cei ce nu - au lasat comentarii ca cele ale lui Dan Mihut... eitherway, is raw! multumesc pentru acea dimineata devreme...:) Corina