| + universalul perța | dan herciu [19.Mar.10 14:03] |
| cu toate că acest motiv, (bucureștiul privit dinspre coada câinelui cu covrig), este des folosit , în textul de față nota de autentic în "explicitarea" sentimentelor colorează textul în așa fel încât să "facă conexiunea" cu cititorul obligându-l să zăbovească un picuț... aș cârcoti un pic la cele două fraze puse între ghilimele ; și nu referitor la fond ci la formă…după părerea mea nu „arată” bine una după alta final de 100 de puncte care de fapt și „rezolvă” poemul P.S. după ce am citit mi-am dat seama că, de fapt,toți avem un "perța" al nostru...:) conculzie: stea! | |
| + am citit-o si aseara | Adriana Lisandru [19.Mar.10 15:26] |
| dar atunci era prea intuneric pentru un comentariu cat de cat acceptabil. m-au incantat degajarea, autoironia, felul in care figurile de stil se pliaza calapodul tonului colocvial, maiestria de a crea scene vii din cateva linii, din cateva vorbe si mai ales acel suspans anecdotic al finalului: "în această tristețe de cartier fluieram în fereastră, rotindu-mi cu măiestrie papucul pe degetul de la picior. Chiorul dormea, Tramvai staționa, mi se făcuse silă când, ce să vezi?" moment in care cititorul isi tine respiratia, ca sa afle ca... "pe strada plutonier xxxx xxxxxx trecea agale perța." nu l-am vazut niciodata pe Perța, dar ultima strofa il face sa ia forma tuturor sanselor pe care, ah, le ratam dintr-un afurisit ghinion. stea. | |
| + culmea | Leonard Ancuta [19.Mar.10 15:43] |
| e ca desi este o chestie pe care o citesc prima oara, am deja impresia ca o stiam. asta e prima impresie pe care mi-o lasa poemul, lasind la o parte ironiile ascunse - inclusiv autoironia si autorironia. ce frapeaza la poem e simplitatea cu care trece din tecst in arta, mizind doar pe descriere. forta cuvantului e atinge o dimensiune noua aici, pare foarte calculata desi stiu ca nu-i asa, este doar degajarea unui consum interior. si foarte misto prezenta celor doi caini, ca martori ai scenei, chioru si tramvai sunt nume de caini - asa cred, care dau autenticitate deplina scenei. izbucnirea din final, dragalasa, degaja exact aspiratia aia de a creste mare - iertata fie pleonastia expresiei- dar asa simt ca trebuie, si lucru asta e exprimat extrem aici. bun, merita recomandat chiar. | |
| = hehe | emilian valeriu pal [19.Mar.10 17:32] |
| Ti-am zis eu ca asta era mai bun )) | |
| = ai balcon? | Anni- Lorei Mainka [20.Mar.10 03:03] |
| poate ca vine si se opreste sau mai bine nu ptr ca poemul despre neoprirea lui este o imagine unica surprinderea miscarilor minimale - asta m-a facut sa-ti las un semn | |
| = bang bang | masha djinn [20.Mar.10 12:06] |
| salutare! multam pentru citiri& stars. ma simt instelutata ca un seriff:)) | |
| = *** | Paul Gabriel Sandu [20.Mar.10 12:32] |
| Poezia asta e nonsalanta si nepasatoare ca o rockerita imbracata straniu, acoperita de bratari si cercei, pe langa care esti gata sa treci fara s-o privesti aproape. Numai ca dupa ce ai trecut ti se pare, brusc, frumoasa. Nu te intorci s-o privesti inca o data, te multumesti sa treci mai departe; dar daca totusi ai fi facut-o. Finalul asadar e cuceritor, faptul ca, in mod ostentativ, dupa cele doua semne de exclamatie cu care se termina versurile precedente ultimul vers nu are nici macar un punct drept sfarsit, continunadu-se cumva, asteptand ca el sa se intoarca si sa observe concentreaza tot mesajul poeziei. | |
| = Nu-i vorba oare de "culoare"? | Dragoș Vișan [23.Mar.10 19:16] |
| Nu-i vorba oare de "culoare"? Finalul este-n tehnica lăsării în coadă de... Poemul merge, colovial spus, glumețind o tavă până la stropul ultim. Știi bancul cu pisica... Era un beat care a stors pisica în cadă. Înc-un strop, înc-un strop... | |
| = mașo | matei hutopilă [26.Apr.10 11:28] |
| îmi amintesc începuturile mele în iași. deprimat și plin de speranțe. dar într-o bună zi un student s-a aruncat în cap și a crăpat, și așa i-am văzut pe cătălin radu tănase și pe o blondă care mai tîrziu avea să fie iulia vîntur :D ce vremuri! | |
| = draga | masha djinn [26.Apr.10 13:21] |
| matei, sunt de acord cu dumneata ca poemul meu e p..t, dar trebuie sa consimti ca pertza e mai sexi decat iulia vantur. | |
| = mașo | matei hutopilă [26.Apr.10 17:40] |
| nu eram ironic. sau poate eram, dar în sensu bun. scrierea asta chiar îmi place, te-am citit în calup azi și sper să pot încropi trei cuvinte și pe celelalte texte. ești ceva fain pt site-ul ăsta | |
| = mașo către hutopilă | masha djinn [27.Apr.10 00:13] |
| si eu eram ironica tot in sensu bun, ce crezi, ba chiar glumeatza, as putea spune. multam pentru aprecieri, cred ca sunt ceva fain pentru umanitate in genere, asa ca bucurati-va, dragilor, de mine. spor! | |