| + aer si lumina | silvia caloianu [15.Sep.10 08:34] |
| Am soptit ceva pe blogul tau, inainte sa apara textul si aici... e valabil, vreau sa spun, si aici, pe unde a trecut si a ramas Mihai, bunul tau profesor, poetul: tie / noua ne-a ramas cu o portie de aer mai mult... sa respiram si pentru el, asadar, sa ne amintim, sa il citim... sa ne amintim... | |
| = ți-ai adus aminte duios | Ioan-Mircea Popovici [15.Sep.10 09:22] |
| pentru că ți-ai adus aminte duios "în fiecare secundă o absență esențială" și într-o lacrimă de septembrie ai incolțit versul "ce iluzie superbă și ce neputință de a fi împreună…" și pentru că-i vorba aici de-o așteptare în care "fereastra de la redacție e închisă și nimeni nu o să o deschidă până nu te întorci tu... acum am și eu 38 și nu am idee pe unde mai ești să te rog încă o dată să te lași de fumat să nu mai pierzi nopțile cu poezia, să povestim cum am venit noi la tine acasă ne-ai dat prăjituri cu cremă, și cum am plecat în tabără cu toata clasa, de dragul tău, iar tu nu ne certai deloc..." în pumnul de scoici de pe scară pentru dirigul tău prima oară | |
| = ........ | florian stoian -silișteanu [15.Sep.10 09:24] |
| l-am cunoscut si am fost bucuros sa vad cum fratele Leoveanu inaltza prieteni.Mi-am tras un scaun mai aproape de calculatorul din care scotea cum din joben iepuri poemul lui despre tata.Sa i fie luminos pe drum pe unde o fi | |
| = hmm | Silvia Bitere [17.Sep.10 11:11] |
| Alina... nici nu stiu daca se cade sa-ti spun ca ai scris atat de frumos ce ai scris aici incat, fara sa vreau, mi-au tasnit lacrimile ca din senin. nu stiu. poate ca in ultima vreme am fost mai sensibila decat sunt. nu stiu, poate luna aceasta, a septembriei m-a ucis cumva. Am trecut cu sfiala... Silvia | |
| = ... | serban georgescu? [17.Sep.10 19:59] |
| nu l-am cunoscut, dar am fost bucuros sa vad cum fratele Leoveanu inaltza prieteni... si zane... | |
| = Alma fata | Cătălin Găian -Konig [21.Sep.10 01:38] |
| ai nepamantenit cuvintele! Pe Mihai deasemenea! Le-ai crescut de mici, si le-ai ars ca sa le putem saruta si noi. In numele lor iti multumesc. Te-ai gandit cum te vom privi, ca ne vor curge sprancenele ? Cum ne va fii setea de lacrimi? Au nu? Auuuuuu..nuuuuuuuuuu!!! Oricat de mult mi-ar place sa plang, asa cum o fac, deseori, acum...acum nu as fi vtut sa o fac. Promite-mi ca o sa o facem impreuna candva. Fie sfant in sufletele noastre.. sufletul sau! templierul | |