+ ... | iarina copuzaru [22.Sep.10 21:14] |
e frumoasă arcuirea asta blîdă care lasă realul și somnul să creeze împreună un vis. apoi tot somnul, ca o țestoasă cu carapacea moale, poate aplana căderea (nu însă și zgomotul contracției, întîmplarea de-a nu ști de care parte... ). și mie uneori mi-e septembrie de tot, poate de-aceea am intrat în starea poemului :) | |
= multumesc, Iarina | Adriana Lisandru [22.Sep.10 22:33] |
pentru rezonanta si apreciere. :) | |