| = . | nica mădălina [05.Dec.10 23:03] |
| să le dau hulubilor firimituri sau să dau firimituri hulubilor. în plus, aș spune porumbei, e mai în ton cu vocea să spunem contemporană pe care o încerci (hulubi are șarm, însă e unul datorat vechimii termenului, care nu știu cât se împacă, deci, cu aici și acumul de secol 21 pe care îl dorești, prin acest text). apoi, aș spune hartă, e mai simplu și punctează mai bine pluralul (fugiților), tocmai prin singularul ei (se creează un contrast și se accentuează faptul că fugiții sunt o masă, o categorie, și nu o sumă de persoane individualizate). și aș elimina acel dar eu, e deja evidentă opoziția dintre unde ai fi și unde te situezi, de fapt. | |
| = bega | Alexandru Gheție [05.Dec.10 23:21] |
| uite că drumul în sine, călătoria a prins bine :) ai trecut frumos de la fumul de țigară la podurile de peste bega, e un ton intim, sincer. deja nu mai e vorba de imaginație aici cât de transpunere cât mai exactă a stărilor de acum. Firește, privind în trecut. Unul foarte apropiat :). Cheița e la acea îmbrăcare a drumurilor concentrice, cel puțin pentru mine. Strofa finală, conclusivă, încheie bine textul. pentru ritm aș spune - să dau porumbeilor firimituri... fain și fularul acela alex | |
| = . | Ecaterina Bargan [06.Dec.10 00:03] |
| mădălina, referitor la forma gramaticală a versului cu hulubi, îmi pare rău că mai comit asemenea greșeli. am rectificat. despre tonul acestui cuvânt în raport cu vocea textului, nu m-am gândit să aibă șarm termenul hulubi atunci când l-am scris. Adica nu cred că am exclamat vreodată "uite, un porumbel", am spus întotdeauna "uite, un hulub". am schimbat totuși în porumbei pentru liniaritatea tonalității, deși strofa cu hulubi în imaginația mea chiar venea ca o evadare într-un cadru pe care eu l-am perceput ca fiind propriu vechimii (arhitectura caselor, circularitatea străzii și prezența porumbeilor numeroși care te atacă blând când îi hrănești, în piața unirii). lexemele de la începutul primei strofe le-am eliminat. mulțumesc frumos pentru ajutor. alex, din câte am înțeles de la mădălina, forma versului care suna inițial "să dau hulubilor firimituri" nu era corectă. înseamnă că nu este corectă nici versiunea "să dau porumbeilor firimituri", fiindcă sinonimia nu scapă versul de incorectitudinea gramaticală. am ales varianta cu "porumbei" în față, adăugând și pronumele necesar. "stările de acum" sunt sunt stările specifice timpului și circumstanțelor în care am scris textul, nu azi. aș zice că poartă revoltă asupra unui anumit mod de viață (un mod de viață prea confortabil și prea limitat). mulțumesc frumos pentru lectură și părere. | |
| = . | nica mădălina [06.Dec.10 00:15] |
| ecaterina, dacă ții la hulubi, lasă hulubi. m-am gândit că în centrul acelui oraș e un aer mai vechi (dar am depășit gândul acela). plus că știu că tu așa folosești. cât despre gramatică, nu băga mâna în foc pentru mine. ideea e să cauți tu, să verifici tu, e cel mai bine. în genere, dacă ești convinsă de ceva, dacă ai susținere pentru convingerile tale, ține-te de ele. și o spun tocmai eu, care "cârcotesc", dar o spun tocmai că o fac cu un scop ce depășește cârcoteala. | |
| = dap, merge hulubi | rechesan gheorghe [06.Dec.10 14:29] |
| e-n ton cu arhitectura, cine nu crede să viziteze, în schimb nu sunt de-acord cu arhitectura imaginii "o stradă cu pod" care e specifică pentru, de pildă Pont-Neuf, o punte peste apa Senei, care arată ca o stradelă îngustă cu prăvălii înșirate pe ea, pe cînd toate podurile din Timișoara, chiar cele cu aspect vechi, arată ca niște dantelării din fier și beton. | |
| = Ecaterina Bargan | Luminita Suse [06.Dec.10 15:56] |
| Frumos poem. Îmi place cum ai început, în forță și cu a anumită dispunere grafică la care mai apoi ai renunțat. De ce? E poem de stea. Îl poți finisa? m-aș plimba zilnic prin Piața Unirii să dau porumbeilor firimituri să mi se urce pe brațe un fular viu stau prea mult între oameni străini prin încăperi umplute cu ceață și nu mai aștept ieșirea | |
| = . | Ecaterina Bargan [06.Dec.10 21:45] |
| luminița, mulțumesc pentru sugestia formulării mai comprimate a imaginii cu fularul și pentru aranjarea/îmbrăcarea textului în forma aceasta. nu observasem opțiunea. gheorghe, altfel nu am cum să-i spun străzii cu pod. mulțumesc pentru oprire. mădălina, mai las timpul să treacă și dacă o să simt că e musai să fie hulubi acolo, cum am vrut deodată, o să schimb. mulțumesc pentru bunele intenții. | |
| = Ecaterina | rechesan gheorghe [06.Dec.10 23:18] |
| Fără să intrăm în polemici inutile: exprimarea " cu pod" se potrivește eventual unei case; strada poate fi cu felinare, plopi, case vechi, ba chiar și cu hulubi dacă vrea autorul, dar cu pod este inadecvat constructiv și imagistic. | |
| = . | Ecaterina Bargan [06.Dec.10 23:24] |
| bine, o să mă gândesc la o altă variantă posibilă și o să schimb acolo. mulțumesc frumos. | |
| = Ekaterina! | florian stoian -silișteanu [07.Dec.10 01:11] |
| Poemul ăsta e ca o noapte cu șosele prost pietruite o noapte în care florile miros a pește noaptea în care cu o sticlă de wischi în dreapta cu volanul în stânga un bărbat și o femeie caută o parcare. Ekaterina are poem poemul are profunzime Ekaterina a devenit Femeie! | |
| = hulubi,clar! | Anca Roshu [07.Dec.10 05:39] |
| am citit textul, am citit comentariile, m-am bucurat ca am citit textul, l-am citit din nou, si-i cam asa: - ma bucur c-ai scris poezia asta si c-am apucat s-o citesc; - la un moment dat, cand am dat peste hulubii aia, m-am bucurat si mai tare, ca-mi suna foarte dulce si aproape de ionel teodoreanu, care mereu ma bucura cu hulubii lui; - podul de pe bega, piata unirii si hulubii-porumbei, impreuna cu tine, cactus invelit in scotch si ceata - asta e imaginea mea de dimineata asta! (n-as fi schimbat hulubii aia pentru nimic in lume!) 'și nu mai aștept ieșirea' - final puternic, la fel ca multe altele la tine, katy! mai trec... :) | |
| = scârț | Dana Mușat [07.Dec.10 14:44] |
| Ecaterina, În prima strofă compari fumul de țigară cu banda de scotch. Înțeleg că asta vine de la faptul că nu se poate respira în fumul de țigară și deci de aici imaginea cactusului în scotch, dar din punct de vedere material nu știu cât de în regulă este să compari cei doi termeni. Prin fumul de țigară poți trece cu ușurință, în schimb printr-o bucată imensă de scotch niciodată. Ai putea să îmi spui că de-asta ai folosit *cactus*, pentru că el are țepi și, prin urmare, trece prin scotch. Dar tot nu merge. Cactusul nu respiră prin țepi. Părerea mea este că dubla comparație din prima strofă nu este deloc de dorit. Cea mai reușită bucată din poezie este aceasta: *m-aș plimba zilnic prin Piața Unirii să dau porumbeilor firimituri să mi se urce pe brațe un fular viu* Și îmi place și finalul pentru că te lasă cu impresia că ai citit poezie, nu blog. Dana | |
| = . | Ecaterina Bargan [07.Dec.10 15:05] |
| dana, banda de scotch descrie mai mult verbul "stau", adică imobilitatea și doar într-un plan contextual se poate înțelege sufocarea cu fum de țigară. cuvintele cheie care apar acolo sunt mai mult subiective pentru mine și mi-au apărut momentan în minte, fiind luate din realitatea anumitor circumstanțe. eu una percep o singură comparație în prima strofă, una care ține de starea eului liric. mă bucur că finalul te lasă cu impresia că ai citit poezie. anca, sunt unele lucruri care contează mai mult pentru mine decât propria-mi înfumurare, și pe care le consider prețioase, de asta m-am lăsat convinsă să schimb din hulubi în porumbei. o sa înțelegi și tu odată. florian, bine că mă cheamă ecaterina și nu ekaterina. mai lasă-mă să fiu copil. mulțumesc frumos pentru cuvinte. | |
| = . | Costin Tanasescu [07.Dec.10 19:55] |
| "rătciri fără hartă", nefericită combinație. prima strofă se contrazice oarecum cu ultima. "îți dorești altceva" vs "nu mai aștepți ieșirea"... ;) poate că titlu vrea să spună că e "la scârț" textul. succes! | |
| = . | Ecaterina Bargan [07.Dec.10 23:30] |
| harta se combină cu fugiții, nu cu rătăcirile. dorința nu întotdeauna duce la posibilitatea îndeplinirii, de aici resemnarea din final. "scârț" e denumirea cafenelei în care a fost scris textul. | |