| = Omul european și Omul Celălalt | Aurel Sibiceanu [26.Dec.10 12:02] |
| Am citit cu atenție acest text și în mod special m-am oprit asupra părții întâia, mai bine zis la întrebarea dacă lucrurile sunt așa cum le vede omul? De bună seamă că nu, dacă, așa cum spuneți, instrumentele și parametrii sunt produse ale creierului uman. Altfel spus, aparent lumea este așa cum suntem noi și mijloacele noastre de receptare. Aici m-am oprit pentru că mi-am amintit că natura omului european și a omului din Lumea Nouă este speculativă, cu rădăcini în Grecia străveche. Fizica modernă, ale cărei paradigme sunt tot în lumea științifică greacă, se pare că a mutat granițele cognitivității omului, dar nu foarte departe. Există și circulă, în scris și oral, o serie de ipoteze legate de niște concluzii la care ar fi ajuns mai mulți savanți, în frunte cu Einstein, concluzii care nu ar fi convenabile puternicilor zilei și care ar răsturna atât reprezentările clasice pe care le avem despre lume, cât și ordinea actuală. Se consideră că omul de tip european ar suferi un șoc din care nu și-ar mai reveni și acțiunile sale s-ar schimba radical. Par chestiuni care țin de teoria conspirației generale. Cu toate astea, discuțiile pe care am avut prilejul să le port cu diverși cunoscători ai spațiului asiatic, în care gândirea nu este de natură speculativă, ci contemplativă, m-au condus la concluzia că lucrurile nu sunt deloc așa cum le percepem noi, că adevărata făptură a lumii și organizarea ei sunt transcendente și de neînțeles cu o minte structurată pe mecanisme speculative. Că între modul în care omul european percepe lumea și modul în care face asta și omul asiatic este o fundamentală diferență nu încape îndoială. Acest lucru mi l-a explicat mai mai pe larg poetul Cezar Baltag, care a purtat mai multe discuții cu Mircea Eliade, căruia, de fapt, i-a și tradus cunoscuta "Istorie a ideilor și credințelor religioase". Nu sunt lipsite de interes nici unele studii ale lui Ioan Petru Culianu, cel care în anul 1986 este chemat să fie profesor la Divinity School, Universitatea din Chicago. El scrie amplu despre călătoriile sufletului în afara acestei lumi în diferitele sale forme: "ascensiunea celestă a sufletului" ("psihanodia"), extaz, viziunile asupra altor lumi, stări modificate ale conștiinței, experiențe în afara corpului, experiențe la limita morții, magia de la erotism la putere și gnoză, atât în contextul magic al specialiștilor puterii, sau în patru călătorii în afara acestei lumi." Problema pe care mi-o pun eu, ipotetic, evident, este dacă omul contemporan, intrat în posesia unor noi moduri de percepere a realității și a relaționării cu aceasta, ar suferi "mutații" ale eticii și moralei, dacă altfel ne-am așeza în cele două verbe fundamentale sub specia cărora stăm - a fi și a avea. Optimist și visător, cum mai am "prostul" obicei să mai fiu, mă face să cred că o așa de ideală ipostază a omului i-ar da acestuia puterea să scoată răul din Lume. Rămâne, atunci, întrebarea: La ce s-ar mai raporta binele, în absența răului? Am redobândi starea paradisiacă, de dinainte de Marea Izgonire ? Hm, luați cele scrise de mine aici sub inventar de "filosofacea de sărbători. Un lucru e cert - eseul Dumneavoastră trezește un viu interes cititorului, are virtuți axiomatice, în sensul că din el se deduc și altele. Felicitări și sărbători fericite ! | |
| = Domnului Aurel Sibiceanu | cornel marginean [02.Jan.11 17:33] |
| Raspund tarziu acestui comentariu foarte interesant. Va urez si eu: La multi ani si multa sanatate! Ma bucura faptul ca ati gasit in text idei care v-au starnit interes. Cu stima si prietenie. | |