| = nu se ridică la valoarea precedentelor | Vasile Munteanu [13.Jan.11 21:14] |
aici ai fost excesiv de lapidară, motiv petru care, mie așa îmi pare, melanjul urban-rural nu funcționează; mai ales că "portretizările" sunt fie comune, fie nu surprind atributele esențiale ale obiectelor descrise. un cititor, Vasile Munteanu | |
| = re Vasile Munteanu, argumentat | Anni- Lorei Mainka [13.Jan.11 21:23] |
| Ma bucura ca imi lasati semne concrete, astfel aflind ca v-au placut celelalte. Sper la recitire aceste cum spuneti dvs. "lapidare" situatii sa isi gaseasca acel colorit.... si cind te gindesti, cum ne inselam, chiar la acei ciobani sus, acum cind mi-am amintit de ei, doar lapidar nu pot sa spun ca m-am apropiat de ei in scris.... va multumesc si va mai astept sa ma trageti de mineca, cind ma inec in cerneala. | |
| = e ok, m-a amuzat și să nu uităm că România încă nu și-a rezolvat probl | Ernst Wolfinger [13.Jan.11 21:55] |
| mi-au plăcut amintirile din perioada comunistă, par desprinse dintr-o distopie. eram prea mic să-mi amintesc, dar ai mei spun că mă bucuram nespus și cântam „o venit umina, o venit umina”. apoi, am vizitat bucureștiul și iașul în iulie și îi cred pe cei care fug pe timp de vacanță, eu n-o să mă mai aventurez pe acolo vara aveți chilipiruri ca „pașii pe loc prin stații” și un haz de necaz care nu pot spune că e specific românilor, așa cum se afirmă adesea, însă pe care românii îl aplică atât de bine | |
| = ... | radu stefanescu [13.Jan.11 21:50] |
stimata doamna, va semnalez cateva neglijente: "Momentele cred că cele mai frumoase din viața unei Dacii era, când se umplea de de toate pentru toți" - cele mai frumoase momente din viața unei Dacii erau când... "Tata lucra în acele veri la Castelul Peleș, pe care tovarășul Ceaușescu dăduse ordin să fie decuplat"... Tata lucra în acele veri la Castelul Peleș, decuplat din ordinul lui Ceaușescu... "Da, și pe stradă, nu erau reclame" fara a doua virgula "iar fumul, zicea ea, înnegrește tavanul și apoi se puteau răsturna și să luăm foc" - in plus, daca se rasturnau, puteam lua foc. Toată lumea fugea de verile, care cădeau - fara virgula "Unde era ceva mai admirată decât de câinii și pisicile străzilor bucureștene, era atunci când Dacia ajungea în satele de unde veniseră cu ceva ani mai înainte propietarii ei. " - locul unde Dacia era ceva mai admirata decat... era in satele, etc si din pacate, mai sunt | |
| = nu am verificat | Vasile Munteanu [13.Jan.11 21:54] |
| dacă am fost primul care a recomandat un capitol al acestei serii (dp meu dv, o excelentă monografie), dar am verificat și am fost acela care a recomandat capitolele 11 și 13(total nesuperstițios); e drept, pe parcurs, colegul L. Nanu m-a întrecut...; mai mult chiar, deși am citit, nu am mai lăsat nici un semn. revenind la text, posibil că ar fi fost oportun să îmi însoțesc afirmațiile de câteva exemple; iată câteva: (pentru cele catalogate ca fiind comune:) "vacanța era... o binefacere" (desigur, "adevărată"); "ușă nevăzută care se deschidea și ne catapulta în alte spații" (uneori se și închide, dar, în general... acesta-i rostul ei); "urcam zilnic din Sinaia până la Cruce, uneori pe jos pe potecile de munte" ș.a.m.d. (pentru cele considerate că nu surprind atribute esențiale): tot din Gara de Nord, de exemplu, se pleca/ se sosea înspre/dinspre tabere, sau unii pur și simplu "își luau lumea în cap"; "Dacia era singurul automobil care era în propietatea celor puțini" (involuntar, ați substituit cantitativul calității); "...Dar la gară, la început de vară, se mergea și cu tramvaiul" (la începutul iernii cu ce se mergea?) șamd. la acestea, recitind, aș mai adăuga unele mici ambiguități: "Momentele cred că cele mai frumoase din viața unei Dacii era, când se umplea de de toate pentru toți" sau "Dar erau anotimpuri și rudele erau toți în țară" sau "cei care plecau „la țară”, adică în satele de prin jurul Bucureștiului plecau cu căruțele. Cine avea un cal și o căruță era un țăran așezat" (puțin ar contrazice faptul că, în genral, bucureșteanul e... țăran, totuși) șcl. dacă în această seară am deranjat, îmi cer scuze că nu am trecut în tăcere; uneori, și acesta poate fi un semn de apreciere. | |
| = re radu stefanescu....am corectat, multumesc | Anni- Lorei Mainka [13.Jan.11 22:10] |
| Imi cer scuze, am corectetat, unele virgule, chiar multe, sunt puse dupa sistem german...corectorii in ultima vreme au fost si ei in vacanta , asta e. Dar va multumesc pentru timp. Sper ca nu numai de aceea ati lasat semn. | |
| = re Vasile Munteanu - superb si va ramin datoare... | Anni- Lorei Mainka [13.Jan.11 22:19] |
| ...voi reface punct cu punct si apreciez rabdarea. ps - la gara cind era iarna se mergea deseori pe jos....eu aici vorbeam de vara.. ps - la ce va referiti "bucuresteanul era un taran totusi"..? eu doream sa scot in evidenta ca vecinii mei, care erau din satul Buda de pilda, aveau cal, altii nu, iar ei erau considerati "tarani cu stare", acolo la tara, nu in Bucuresti, unde aveau o casa, o gradina, si mergeau la fabrica. DAr in vacanta veneau cei de la tara, la inceput cu calulsi caruta si apoi cu Dacia sa ia copiii in vacant si asa ii si aduceau. - urcam pe poteci de munte, dar numai eu, bunicile si copiii, ceilalti o luau prin padure sau pe stinci, oricum in acele vremuri nu era atit de aglomerat... cum adica deranjat ? mi-ati dat o mare mina de ajutor. rar in ziua de azi. | |
| = ... | radu stefanescu [13.Jan.11 23:11] |
| doamna Mainka in opinia mea, una dintre calitatile majore ale suitei dvs. autobiografice sta in precizia si forta de evocare a detaliului semnificativ. dar in momentele de reflux ale memoriei, sau poate, rabdarii - ca in cazul episodului de fata, as indrazni sa afirm - se vede "tesatura" cumva haotica a naratiunii. v-am mai spus-o, va citesc de fiecare data, si din motive pe care, fireste, nu le dezvolt aici, va impartasesc adesea emotia si nostalgia, dar poate ca nu v-ar strica un pic de autodisciplina. sigur, m-as fi bucurat sa luati observatiile mele punctuale ceva mai in serios, dar chiar daca n-ati facut-o, nu e nicio nenorocire... va voi citi cu aceeasi (de acum, marturisita) placere. | |
| = ... | radu stefanescu [13.Jan.11 23:15] |
| P.S. satul Buda, asa cum il stiati, nu mai exista... | |
| = re radu stefanescu | Anni- Lorei Mainka [13.Jan.11 23:52] |
| ma bucur ca ati reveni, multumesc ptr.rabdare. Tot ce mi-ati scris am corectat. Poate ca am dat return prea devreme? Revin oricum pe text. Imi pare rau ce imi spuneti de satul Buda. Si nici MIhailesti? Cind vorbiti de disciplina va referiti la dificultatile de gramatica cu care ma confrunt sau la repetitii? Autodisciplina este un cuvint f.serios. | |
| = ... | radu stefanescu [14.Jan.11 00:04] |
| Mihailesti este. asfaltat, cumva modernizat si, probabil datorita zonei legumicole, destul de prosper. Buda a fost afectat de lucrarile barajului pe Arges. plaje, zavoaie, salcii... nu mai sunt. despre celelalte, cu alta ocazie. | |
| = .... | Anni- Lorei Mainka [14.Jan.11 01:15] |
| pacat ca s-a dus natura ....dar asa suntem poate facuti, sa ne inecam. va multumesc pentru interventiile pe texte. pe curind | |
| = printre grădinițe și ziduri | Dorian Duma [14.Jan.11 01:29] |
| "Dacia ajungea în satele, de unde..." mie nu-mi place unde e plasata virgula aceea. N-am nimic impotriva amintirilor, dimpotriva, insa as vrea sa vad si altceva, pentru ca e vorba de proza, literatura, un conflict cat de mic, o intamplare mai deosebita, ele exista in viata fiecarui om, daca nu si le imagineaza si tot exista. Insiruirile nu sunt suficiente pentru ca duc, pana la urma, la monotonie. Iar monotonia la plictiseala. A lucra la Castelul Peles in acele vremuri mi se pare ceva extrem de interesant, vreo intamplare legat de acest subiect? Mi-a placut pesonificarea Daciei. | |
| = re Dorian Duma | Anni- Lorei Mainka [14.Jan.11 01:37] |
| buna seara... a trebuit sa tot impart textul ....de amintiri, asa sunt ele, amintirile....nu au bucati, sunt un fluid...impartindu-l, are si el metehne, fragmente, unde nu se intimpla nimic.... daca doriti sa se intimple ceva, atunci in amintirile mele nu veti gasi prea multe events...sunt poze uneori clisee, ca niste diapozitive decolorate....da, s-ar putea sa plictiseasca, dar nu-i bai, se vor pierde in eterul virtual... revin cu citeva detalii despre , dar eu nu reusesc sa fac un fel de lucrare de geografie-geo-politica....ci rasfoiesc.... sper sa nu va plictisesc... | |
| = re Ernst Wolfinger | Anni- Lorei Mainka [14.Jan.11 14:09] |
| prinde bine sa ai cititori globalizati! chiar crezi ca am haz? | |