| = . | nica mădălina [08.May.11 15:37] |
| partea de "eu sunt poet si asa scriu si asta e poezia" e jalnica. dar aici e ceva frumos, cu idee, cu imagine: o femeie stătea la cumpănă nu scotea apa din fîntînă se apleca un izvoraș dădea peste și ea punea o sticlă apoi o golea în găleată de cîteva ori pînă se umplea eram revoltat, mi-a zîmbit și-a plecat | |
| = re | Liviu-Ioan Muresan [08.May.11 15:51] |
| da, așa este, o bună observație. Aș fi dorit ca prima și ultima strofă să le scriu cu italice, nu-mi permite nivelul. Dar nu cred că e jalnică atitudinea. Chiar trebuie să încercăm a fi altfel. E greu, scena e deschisă, proiectoarele ne încălzesc și ne orbesc. Așteptăm aplauzele. Pe mine nu mă satisfac. Aș fi în ton și nu cred că e bine. S-ar putea vorbi mult pe temă. Mulțumesc de trecere și atenționare. | |
| = . | nica mădălina [08.May.11 15:58] |
| se poate și scrie despre temă, dar nu așa, cum emfaza asta, cu graba asta de a pune verdicte. nervul, forța, dinamismul, chiar și lehamitea sunt altceva și formularea lor trebuie să le facă să se simtă. ce spun este că transpunerea ideii e jalnică, la nivel de mijloace, astfel încât nici măcar nu rămâne-n picioare ideea. adică la final mă întreb "ei, și?". pe când partea cu femeia chiar vorbește despre ceva. alăturarea celor două discursuri dă o struțocămilă. | |
| = Semn | Ioan Barb [08.May.11 16:05] |
| LIM și eu sunt de acord cu Mădălina, am remercat strofa a doua. Acolo este poezie. Merită dezvoltat. numai bine, ioan | |
| = . | George Pașa [08.May.11 16:16] |
| Și mie mi-a plăcut mult strofa a doua, prin sugestia foarte bine aleasă a ceea ce s-a spus în mod direct și cam nepotrivit la început. Cum nu las un text pentru un inceput rau, am citit mai departe. În strofa despre care vorbeam, sugestia aceea a izvorului, altul decât fântâna de unde se adapă toți, mi se părut destul de ingenioasă. Finalul e ratat, în opinia mea. Eu am zis: "ei, și?!" încă de la început. | |
| = voi lăsa | Liviu-Ioan Muresan [08.May.11 16:26] |
| numai cele două strofe din interior. Vă mulțumesc pentru intervenție. | |
| = . | George Pașa [08.May.11 16:27] |
| "mi s-a părut" | |
| = da, | Teodor Dume [08.May.11 16:35] |
| deosebită deschiderea, deosebită prima strofă. un text împlinit prin stări, desfășurare și mesaj aprecieri, LIM! | |
| = . | Raul Ionut Coldea [08.May.11 16:54] |
| am citit și prima variantă și mi se pare mai bine așa. Cred că în forma actuală poezia respiră și lasă și cititorului ocazia de a o primi cu adevărat. Îmi place mult finalul acum, deschide și punctează în același timp... | |
| = Teodor Dume, Raul Ionut Coldea | Liviu-Ioan Muresan [08.May.11 18:22] |
| vă mulțumesc de trecere și cuvinte. Prima variantă păstra ideea pornirii textului. E mai bine așa. | |
| = un poem | Ottilia Ardeleanu [08.May.11 20:13] |
| reușit, un poem al simbolurilor, un poem al înțelesurilor. cuvintele trebuie luate de la izvor! curate, limpezi, făcătoare de minuni. contează și grija cu care ni le însușim, mai puțin cât timp ne ia... dar, "mai bine tac" și meditez. felicitări! Ottilia Ardeleanu | |
| = Ottilia Ardeleanu | Liviu-Ioan Muresan [08.May.11 21:09] |
| mulțumesc de trecere și mesaj. | |
| = O femeie și-un bărbat supărat | Dragoș Vișan [08.May.11 22:21] |
| Discurs meditativ, gen constatare. Are ceva și nu prea de filosofie chinezească. Femeia parcă ar fi pe un basorelief. Cam încremenită, aș spune eu, cârcotaș. N-a dat replică pentru că nu l-a înțeles pe cel care-o privea. Nu reiese cauza supărării eului liric. Mai e ceva de reglat la această fotografiere. Să zicem că eul liric a așteptat umplerea găleții. I s-a administrat pur și simplu un care de răbdare. Poate o dureau șalele pe femeie. Apreciez forma, mai puțin conținutul, puțin necumpătat. | |
| + un fel de victorie | Cristina Sirion [09.May.11 01:40] |
| Nu stiu care a fost prima forma, dar poezia mi se pare frapanta, e o inversiune care surprinde categoric. Pare genul de sclipire pe care multi o cauta si iata, din cand in cand putini o gasesc. Imi pare si foarte echilibrata, prima strofa care uluieste efectiv, si a doua care te readuce in realitatea puscariei inteligibile. Poate si pentru ca ai reusit sa spui intr-un mod pe care am avut impresia ca l-am cautat, poezia asta mi se pare un fel de victorie. | |
| = Dragoș Vișan, Cristina Sirion | Liviu-Ioan Muresan [09.May.11 18:05] |
| Vă mulțumesc pentru aplecarea pe text și comentariile critice. Cred că mădificările operate, la sugestia antecomentatorilor, au fost de folos. De asemenea îi mulțumesc Cristinei Sirion pentru evidențierea poemului. | |