| + despre sens și alte direcții intuite | Iulia Elize [25.May.16 19:40] |
| un poem construit ca o confesiune și totuși destul de plin din punct de vedere conceptual-imagistic. și dacă cel care întreabă știe ce trebuie despre sensurile dintre cele mai fine ale vieții, întrebarea de la sfârșit apare ca un fel de strigăt de revoltă înspre nimicnicia care îl încojoară. Chiar, spre ce să ne îndreptăm?, întreb și eu retoric. Poate înspre viitor, cu un sens voalat, profund ca semnificație, care transpare (foarte ușor) chiar și atunci când e prea multă "zbatere" în cotidian. Un poem deosebit, las aici semnul meu de apreciere. Felicitări, Mihaela Aionesei! | |
| = mulțumiri pentru apreciere | mihaela aionesei [25.May.16 19:55] |
| am tot mai mult sentimentul că sensul este doar o iluzie care ne duce de nas toată viața.mulțumesc pentru înțelegea ”strigătului de revoltă” din final. semnul de apreciere și lumină mă onorează.mulțumiri, Elize. | |
| = nici experienta sublimarii, nici filosofie | Bogdan - Al. Petcu [25.May.16 20:00] |
| este un text cu un pronuntat aer de gratuitate, cu ruperi de ritm. ii lipseste multa profunzime spre a fi poem filosofic si, astfel, justificata intrebarea ce priveste sensul, din final. ii lipseste o sinceritate altfel, o sinceritate implicata pentru a ne chema intru experienta pomenita, sa avem macar experienta sublimarii, pe care kant o asocia artei. | |
| = certitudini vs. Incertitudine | Daniela Luminita Teleoaca [25.May.16 20:29] |
mai .. traditionalista, dar relativ placuta lectura! mi s-a parut putin exagerata introducerea definitiei.. superstiintifice a omului, dar ea poate fi vazuta (si)de pe pozitiile unei lecturi... autoironice! atentie: stanEi, nu stanIi!! | |
| = ”exercițiul este mama învățăturii” | mihaela aionesei [26.May.16 15:16] |
| zece oameni pot privi în aceeași direcție și să vadă lucrurile total diferit, asta nu înseamnă că nu are fiecare dreptatea lui. vă mulțumesc pentru timpul acordat, dle Petcu. voi mai exersa... | |
| = vă mulțumesc! | mihaela aionesei [26.May.16 15:26] |
| stau într-o zonă în care ne străduim să păstrăm tradiția, poate și de aici o oarecare influență. vă mulțumesc pentru observație, am corectat. cât despre definiție, cu iz ironic, așa cum ați intuit, un obicei al meu, nu știu cât de bun prin care încerc uneori să subliniez ceva... vă mulțumesc! | |