= Colaj nostalgic | Alexandra Alb Tătar [23.Oct.17 08:16] |
Un poem copt, care-ți lărgește câmpul vizual cu o bogație de imagini care își au fiecare povestea lor și care îți lasă dulcea senzație a unui măr pe care cu cât îl învârți mai mult, zâmbește în mai multe nuanțe, prinde mai multe arome și se rostogolește mai surprinzător... începe solemn, apoi te poartă când blând, când ferm, când sacadat între cer și pământ, între trecut și prezent, între clasic și modern, între rimă și vers liber, în căutarea unei pietre filosofale ascunse printre frunzele galbene ale unei mieroase toamne. Am savurat: "Luna stă ca o copaie, agățată de o frunză Soarele curând răsare, semănând lumini de Muză Muza Toamnei cântă-n luncă, înmiind cu funigei Foșnetul trezit din noapte de motani și de căței Se făcea că-n loc de cântec, într-un rol tăcut și plin Era un decor de teatru peste dealul cu pelin. Ai trecut, visând cărarea, rătăcind a căutare Când, din foșnet de pădure, s-a desprins altă cărare. Din șarada porumbiței am păstrat doar un cocean Ca să am cu ce să curăț zidul alb dinspre ocean. Ajunsese zidul verde, se-ntinsese până-n dig Unde moțăie motanul într-un pat de pipirig." și "Am tăcut amândoi o vreme. Pășeam prin primele frunze căzute-n galben. Lumina mieroasă de toamnă, funigeii, foșnetul frunzelor. În inima tăcerii, venea și ea, chemarea izvorului de toamnă. Evident că-n inimile noastre, ecoul tăcerii acoperă toate clipele-n zile și nopți din povestea trăită acum când îmi aduc aminte ca atunci..." Aprecieri pentru colajul nostalgic! | |
= în seara Crepusculului (din Lanurile) | Ioan-Mircea Popovici [10.Dec.18 14:27] |
din când în când merită să te oprești și doar să privești prin livezile de lumină și energie din cea mai nobilă vie... în seara Crepusculului Toamna Alchemistului a înnoptat în inima Tomisului să-i cunoască oamenii, locurile și culorile la schitul lui Isihie din Insula cu stuf de la Năvodari vântul rupsese o creaguță de gutui gutuii aceștia sunt plantați de echipajele Albatrosul, Marele Alb, Apollo și Echipajul lui Eliade acum echipajele și creanga sunt pe vapor comandantul Marelui Alb celebrul Marius Șandru din Lumina zice că-n orele de cart precum Creanga de Aur crenguța vorbește evident că-n ale bucuriei asumările Întregului sunt punctele forte dacă nu-ți asumi ale tale dintru ale tale de unde să știi cum să faci socoteala cu rânduiala și acoperirile echilibrate, convexe și local pline Așa suntem noi, Marinarii, Poeții și Insularii, motiv de Așteptare, de Speranță și de Cântare pentru cei de pe Țărm. acum când pregătim finalizarea unor tablouri începute-n cuvinte năvălite-n dimineți ruginii din Toamna Alchemistului zmeul de hartie al Rafilei s-a umplut de funigei de motani, câini și căței după ploaie și furtună vine iarăși vreme bună să ieșim la Histria să înălțăm zmeul cu Pacea, Credința și Dragostea din coordonatele sferice în logica lui Isihie și ale Mariei Rizea din Lanurile... | |