| = Roata vieţii m-a dus, spiţă cu spiţă tot apus...spre | nicolae tomescu [28.Jan.22 18:08] |
| frumos povestite,în cuvinte puține, amintirile. Amintiri despre tehnica scoaterii apei din fântână, despre copilul din oglinda din fundul fântânii și din găleată. Cu mijloace extrem de puține autorul face să răzbată nostalgia după cei dragi, ce azi nu mai sunt, după fântâna, acum o ruină | |
| = Imanenta e ca o fantana | razvan rachieriu [31.Jan.22 09:46] |
| Imanența e ca o “fântână” din care scoatem apa limpede şi curată a potențialului, cu care ne astâmpărăm setea de sensuri, satisfacții, distracții, vocațională şi creațională, însă cei care au în interior un deşert, ar trebui să-l comprime în neant, pentru a-l izola şi exila de fluxurile energetice, existențiale, mentale şi ale sistemului uman. | |
| = drumul cel mai scurt | Ioan Postolache-Doljești [31.Jan.22 17:01] |
| de la suflet la suflet doar copilul îl ştie. prin sinceritatea trăirii, chiar şi atunci când stâlceşte puţinele-i cuvinte,îşi transmite uşor starea... al meu care încă mă bântuie se bucură că v-aţi oprit să-i ascultaţi scâncetul de lângă fântână şi vă mulţumeşte. Ioan. Răzvane, mulţumesc de popas şi vorbe înţelepte. Ioan. | |